Raspunsul ...

In drumul spre soarele evolutiei spirituale si-a fericirii te poti izbi deseori de norii grei ce invaluie Pamantul (planul fizic cu toate insatisfactiile aferente lui). Si ametit te opresti din zborul tau zicandu-ti “ce-a fost asta?” si realizezi ca pentru a merge mai departe ai nevoie de un ajutor divin care sa-ti sopteasca ce trebuie sa faci mai departe si cum sa treci prin acel nor negru, ignorandu-l. Uneori ajungi la concluzia ca drumul spre soare poate fi facut in grup numai daca toti membrii tind spre acelasi lucru. Cand unul dintre ei alege sa se cufunde in Pamant pentru a gusta fericirea, atunci ce mai poate fi facut? Cum ramane cu restul grupului tinand cont de legaturile sentimentale dintre oameni? Este momentul cand, desi inconjurat de oameni, te simti dintr-o data atat de singur…

Si te gandesti “unde au disparut ceilalti”? Cand de fapt, nu ceilalti dispar ci tu insuti. Te retragi in interiorul propriului tau suflet pentru a cauta un raspuns la intrebarea ce te framanta. Si daca iti permiti o clipa de liniste, o clipa cat o infinitate, atunci vei putea simti cum sufletul tau se umple de pace si de bucurie iar un zambet din ce in ce mai larg se instaleaza confortabil pe fata ta, luminand-o.

E ... Raspunsul !

Si in acea clipa intelegi ca “problema” este de cele mai multe ori o eroare de perceptie asupra lucrurilor. Si ca acea eroare este o reflexie a propriilor tale temeri pana la urma.

Daca deschizi larg ochii spirituali poti observa ca nu esti chiar atat de singur precum credeai si nici chiar atat de neputincios sau de “ametit” de eventualele socuri ce survin neasteptat in viata ta. Ele au menirea de a te provoca mereu pentru a te trezi spiritual din ce in ce mai mult, a intelege si invata din propria ta experienta. Nici o invatatura nu e mai valoroasa decat cea experimentata de tine insuti.

Deschide-ti inima si poti simti nu numai ca nu esti singur in zborul tau spre soarele spiritualitatii ci si ca grupul din care faci parte este mult mai numeros decat credeai iar sustinerea ta se realizeaza din nenumaratele fire invizibile ale iubirii. Poti simti asta numai daca permiti inimii tale sa se deschida pentru a primi atat de multa iubire incat iti copleseste mintea. Iubirea nu vine de la o singura persoana… deci primeste-o de la o infinitate… Iubirea e ca si curentul electric, curge pretutindeni, fiind prezenta in inima fiecarui om (si nu numai). Descopera asta. Ea e raspunsul care te poarta spre cer.

                                                                                                de Ozana Cristea

Promisiuni ...

'Noi promitem plecand de la propriile sperante,  dar performam raportat la fricile noastre'

Cam asa gandea prin 1650, Francois de la Rachefoucauld , un scriitor clasic francez. Si inclin sa cred ca avea dreptate.

Atunci cand spunem ca facem un lucru ne asumam un angajament. Iar acest angajament se bazeaza pe o proiectie in viitor si ne niste premise. Noi avem credinta ca lucrurile vor evolua intr-un anumit fel si ca astfel vom putea livra ceea ce am promis. Dar de cele mai multe ori viata evolueaza diferit de cum ne asteptam noi si de cele mai multe ori a ne tine promisiunea reprezinta un act dificil de realizat si care implica o serie de costuri pe care nu le evaluasem la inceput.

Practic promisiunile ne leaga si ne creeaza viitorul. Si adesea intr-un mod atat de subtil incat trec ani de zile si multe sedinte de terapie pentru a realiza de unde ni se trag unele lucruri. Pana la a promite altora noi incepem prin a ne promite noua. Noi facem fata de noi foarte multe promisiuni. Si asta inca de cand suntem foarte mici. Iar acele juraminte ale sufletului devin directii importante in viata noastra.  Noi ne promitem ca o sa facem sau nu o sa facem anumite lucruri pe viitor. Iar mintea noastra preia aceea promisiune si o transforma in regula de supravietuire. Iar in timp se uita ca noi am facut promisiunea...si ea se tranforma in frica, teama, disconfort sau fobie.

Voi ce promisiuni v-ati facut voua insiva? Ahhh...dar nu mai stiti ca era mici atunci si a trecut mult timp. Pai exista si o alta modalitate prin care puteti afla ce promisiuni activeaza in voi.  Care sunt lucrurile pe in acest moment nu le puteti face? Care sunt lucrurile pe care le traiti desi nu ati dori acest lucru dar va este foarte greu sa faceti altfel? Care sunt fricile voastre?

Sunt multe exemple pe care le pot da. In cadrul consultatiile astrologice observ adesea aceste promisiuni si care blocheaza evolutia acelei persoane. Un exemplu ar fi cel al unui copil a carui parinti se cearta in mod constant. Aici pot apare 2 promisiuni in functie de afinitatea copilului cu unul dintre parinti. Prima ar fi de genul : 'Eu nu voi permite nicioadata partenerului/partenerei mele sa se poarte asa cu mine'. A doua promisiune rezulta dintr-o concluzie pe care ca si copil o putem trage: casatoria inseamna certuri si durere. Si imediat promisiunea:  'Eu nu am sa vreau sa ma casatoresc nicioadata'. Bineinteles ca mai pot si alte promisiuni....depinde foarte mult de situatia exacta si de profilul nostru. Dar cu siguranta aceste promisiuni pe care le facem ne vor conditiona viata. In exemplele de mai sus deseori putem observa probleme in plan relational pentru acele persoane.

O alta promisiune pe care o facem cand suntem copii este cea care pleaca de la o situatie in care ne facem de rusine. Deseori parintii si societatea (scoala, colegii) ne pun in situatii in care nu dorim sa fim, ne forteaza. Iar daca noi nu performam asa cum ni se cere ne acoperim de rusine. Iar daca cei din jurul tau te fac sa simti ca ai dat gres imediat iti promiti sa nu mai fi pus(a) in situatia de a te face de rusine. De aici pana la probleme de a lua cuvantul in public si a iesi in fata nu este decat un pas.

Nu mai punem la socoteala promisiunile facuta in vietile anterioare. De multe ori am trecut prin situatii dramatice si cu o mare incarcatura emotionala. Si in acel moment noi am facut o astfel de promisiune. Acum , in aceasta viata, noi nu mai tinem minte de ce anume am facut promisiunea respectiva (de fapt nu mai stii nimic) si acum ne trezim cu blocaje si frici. Foarte multe persoane au facute promisiuni de genul 'eu nu merit sa fiu fericit(a)'. Si asta deseori pentru ca in viata lor a avut loc un eveniment dur dar pe care l-au interpretat gresit.  Au facut ceva care aparent a fost o greseala. Dar in realitate lucrurile au stat altfel.

Pentru a depasi aceste obstacole din viata noastra solutia este simpla: rupeti promisiunile facute!

'Cum anume?', ar fi intrebarea. Anulati promisiunea in mintea dvs. Suna simplu si pueril. Dar functioneaza. Mintea este cea care tine cont de ordinele pe care i le dati. Ea va anula aceea comanda. Dar trebuie sa fiti foarte convinsi ca vreti sa o anulati. Aici e partea dificila. Chiar sa vrei. In plus trebuie sa ai rabdare pentru ca daca in 20-30 de ani aceea promisiune a devenit o regula de baza a mintii tale acum ii va lua ceva timp sa o stearga. De aceea foloseste autosugestia in mod constant pentru a-ti sterge promisiunile facuta aiurea...

                                                                       

                                                                             Dan Ciubotaru

.

Cum primesti ajutorul ... Divin ?

Zilele trecute, mi-a picat site-ul http://www.7arts.ro/ si desi cei de la gazduire au fost rugati sa imi pastreze o copie de protectie, au uitat de mine si au spus ca au facut-o, doar asa, ca sa scape de rugamintea mea ...

Acum sunt nevoit sa o iau de la capat si sa muncesc din nou la realizarea unui nou site de la zero, deoarece tot textul a fost scris direct pe site in saptamani intregi de reveniri si corectari gramaticale, etc

Si desi am multe proiecte restante, a trebuit sa las totul deoparte si sa ma apuc sa caut un designer pt a face ceva mai mult pt afacerea mea, decat sa implementez un template pe care cei de la gazduire mi-l oferise in loc de fostul meu site.

Eh ... ata ete, vorba mamei mele care astazi ar fi implinit varsta de 79 de ani ... Stiu ca de acolo unde este, a facut si de data asta o interventie  pe langa Staful de Sus si chiar daca veti spune ca poate fi si coincidenta ... dar, de nicaieri, aproape instant, mi-a  fost trimisa o salvatoare pamanteana, sa ma ajute sa imi fac un nou site !

Practic, tocmai ce cautam pe net, template-uri si ... pe mess, deodata, apare o veche amica, care ma intreaba ce se intampa cu site-ul meu !  Hmm, nici nu stiam ce sa ii zic, cand apare cu o gramada de linkuri utile de unde mi-am si gasit platforma de baza si acum am inceput sa o dezvoltam ...

In concluzie: Iata cum functioneaza, puterea Divina !

Atunci cand nu vei cere, vei primi ajutor Oricum, deoarece Dumnezeu stie exact ce ai nevoie dar si ce meriti ... Intotdeauna !

 .

Omul Creator

Fiecare om se naste cu abilitatea de a gandi cu mintea lui, in mod creativ. De ce ajung oamenii sa gandeasca in timp mai mult dupa mintea altora?! De ce isi pierd ei sensul si puterile originale, cu care au fost inzestrati de la nastere si de la crearea lor de catre Creatorul Universal? De ce ajung dependenti de sisteme, teorii, preturi, oameni din viata lor? Si cum ar trebui omul sa regaseasca starea sa originala, divina, dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, Tatal Creator, care i-a dat si Fiului sau Om toate darurile si puterile sale?

Sunt intrebari grele, si fara sa ma simt o autoritate in domeniu, cred ca este de datoria mea de om sa caut si eu un raspuns la ele. Este pacat ca lumea de azi ne invata sa avem alte intrebari si alte preocupari, dar nu sa ne preocupe cum sa fim ceea ce ni s-a dat sa fim in lume, niste Creatori, dupa chipul si asemanarea Tatalui Creator. Poate cuiva ii convine ca oamenii sa fie azi doar consumatori.

Dar cui ii poate conveni asta? Probabil celor care creeaza, dar vor sa fie ei singurii creatori pe lume, si sa vanda celorlalti cat mai multe produse si idei de consum, pastrand astfel doar pentru ei puterea creatoare... Probabil celor care azi creeaza noi legi juridice si standarde economice prin care ceilalti sa nu mai poate crea nimic decat in limitele impuse de ei. Probabil celor care, lipsiti de puterea de a crea o lume perfecta pentru toti, deci o lume divina, se multumesc cu ideea de a crea o lume doar dupa puterea lor limitata, limitandu-i pe toti la ideile lor!

De mici suntem asaltati de ideile parintilor nostri, care au fost crescuti intr-un anumit sistem si au fost invatati sa isi educe copiii ca sa ramana dependenti de acelasi sistem. Este acel sistem al ideilor limitate, in care copiii invata ca atotputernice sunt statul, religia, economia, si alte asemenea lucruri create de unii inaintasi ai lor. Fiindca parintii cred in anumite lucruri, copiii invata de mici ca ele sunt lucrurile esentiale si pentru ei.

Astfel, copiii ajung mici copii ale parintilor lor, cu aceleasi idealuri marunte, si cu aceleasi convingeri si moduri de viata. Nu exista nici un progres de la o generatie la alta, in materie de idealuri spirituale. Exista doar stagnare spirituala. Progresul tehnologic nu satisface nevoile spirituale ale omului, doar il face sa se simta ceva mai reconfortat si de fapt mai dependent de tehnologie, dar fara sa il faca mai viu, mai adevarat...

Care este idealul omului "modern" de azi? Sa aiba o cariera, sa castige bine, si poate sa lase si ceva mostenire copiilor, care ar putea apoi doar sa repete acelasi ideal pentru ei si cu copiii lor. Altii - asa-zisii oameni de stiinta - ar asigura lumii si un progres tehnologic, cu care omul ar putea ajunge poate si la stele, sa le colonizeze poate... in barci materiale cumva. Iar in timp ce omul marunt se hraneste cu acest "ideal" perpetuat prin educatie si reclama, prin propaganda si propovaduire, cei care conduc aceasta omenire marunta din umbra guvernelor si bancilor, a bisericilor si armatelor, aleg destinul tuturor.

Dar, in acelasi timp, exista si cei care stiu ca omul are un alt destin, care i-a fost menit inca de la crearea sa. Un destin mult mai inalt, de a crea lumea, si nu de a o consuma. De a cunoaste totul pentru a crea un viitor mai bun pentru toti. De a construi viitorul prin contributia fiecaruia, nu doar la ordinele catorva avizi de putere. Acestia nu sunt la putere, oficial, dar ei sunt cei care inspira omenirea pentru solutii cu adevarat utile.

Ei sunt cei care vindeca fara sa vanda medicamente, informeaza fara sa vanda televiziune, comunica fara sa foloseasca telefoane scumpe si construiesc in lume fara sa ceara dijma. Ei sunt cei pe care nici o armata nu ii poate lua prizonieri, si pe care nici o banca nu si-i poate face datori. Ei sunt cei pe care nici o biserica nu si-i poate face enoriasi, si nici un partid politic nu si-i poate face adepti.

Sunt Oamenii Creatori, dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu Creatorul. Unii ii numesc Mari Maestri, Guru, ingeri din Shamballa, initiati ai Fraternitatii Albe etc. Altii ii numesc escroci, profeti falsi, ezoteristi dusi cu pluta etc. Dar ei sunt cei care, fara sa caute celebritatea si puterea, transmit tuturor, telepatic si intelept, mesajul lor. Acel mesaj il receptioneaza bine numai cei care sunt pe frecventa lor.

Fiecare om ar trebui sa se intrebe singur daca doreste sa fie un consumator sau un Creator.

Consumatorul consuma ce produc altii, si de aceea el ajunge dependent de produsele, ideile, teoriile si sistemele create si conduse de altii. Nefiind capabil sa mai fie un om creator, el trebuie sa moara la un moment dat, fiindca poate reusi in viata doar ceea a fost capabil sa ofere vietii tuturor.

Creatorul este cel care creeaza sensuri si solutii noi, prin gandirea sa creativa, in primul rand in viata sa, si apoi si in a celorlalti, si face asta pentru mai binele tuturor, nu doar pentru mai binele sau, al familiei sale, al clicii sale, al partidului sau, al religiei sale etc... Creatorul poate atinge chiar si nemurirea, daca o poate oferi si celorlalti.

Iar daca azi am ajuns sa fim mai mult consumatori decat creatori, nu este neaparat vina societatii consumiste. Este si vina fiecarui om care, atunci cand simte ca poate fi mai mult decat un consumator, prefera sa ramana asa doar fiindca ii place sau ii convine sa traiasca doar asa cum vor altii...

Este un eseu modest acesta, pe care l-am scris dupa ce am citit cartile Anastasiei, de la http://www.editura-dianusa.com/ro/anastasia.html

Fiecare sa creada sau nu, dupa gandirea si constiinta lui. Fiecaruia dupa credinta lui ...

                                                                    articol scris de Adi M

.

Visele pot deveni ... Realitate

O treime din viata noastra ne-o petrecem dormind...ce pierdere de timp ar spune unii. La prima vedere asa pare si din punct de vedere stiintific inca nu exista o explicatie plauzibila de ce avem nevoie de somn. Tot ce se stie este ca fara somn un om nu poate supravietui mai  mult de cateva zile. Prin urmare somnul este important pentru noi...

Si poate nu atat activitatea de a dormi in sine (poti dormi si fiind treaz , nu e problema ) ci mai degraba partea de visare. Cu totii visam chiar daca nu cu totii ne reamintim dimineata ce am visat. Dar cu siguranta cu totii visam. Uneori vise frumoase iar alteori vise care se pot transforma in cosmaruri.

'Ieri nu reprezinta altceva decat amintirea zilei de astazi.Maine reprezinta visul de astazi' - Kahlil Gibran

Dar noi visam si atunci cand nu dormim . De fapt as putea spune ca noi suntem intr-o permanenta stare de visare. Doar ca 2/3 din viata suntem intr-o stare de constienta activa si doar o treime suntem pe deplini cufundati in vis. Daca inchizi acum ochii ce imagini iti apar pe ecranul mintii? Sunt reale sau proiectii , vise?  Cat suntem treji avem impresia ca putem controla ceea ce ne imaginam si ceea ce visam. De fapt nu controlam ci doar mintea noastra bruiaza visul respectiva. Faceti un exercitiu: inchideti ochii si imaginati-va intr-un loc placut. Pastrati aceea imagine si pe urma lucrurile sa curga, lasati sa vina celalalte imagini. In functie de gradul de relaxare o sa observati cum lucruri noi apar in mintea voastra. Sunt tot vise...doar ca acum stim ca visam si nu ne lasam 'furati' de val.

'Visele sunt raspunsurile de astazi pentru intrebarile de maine' Edgar Cayce

Visul sta la baza multor tehnici  si metode de evolutie personala, spirituala sau esoterica si este parte integranta din toate religiile de pe Terra. Visul joaca un dublu rol. Primul este de a a primi raspunsuri la anumite intrebari pe care ni le punem pe parcusul zilei. Raspunsul vine de fiecare data. Doar ca nu ne aducem aminte sau nu stim sa-l interpretam asa cum trebuie.

Al doilea rol al viselor este acela ca ele reprezinta legatura noastra directa cu planurile subtile si cu ceea ce denumim viitor. Practim noi devenim ceea ce visam. Si aici includ atat visele de noapte cat si cele de peste zi , in stare de constienta. Noi cu totii visam la lucruri pe care am dori sa se intample in viata noastra. Unele se intampla si atunci ramanem surprinsi ca pana la urma am ajuns sa traim ceea ce am visam cu mult timp in urma. Problema este ca noi nu suntem disciplinati si nu avem suficienta putere pentru a ne folosi de vise in mod constient. De aceea multe din visele noastre nu prind viata. Ca sa fac o paralela cu gradinaritul: plantam samanta dar uitam sa o udam...

.

Increderea in ...Ceilalti

Ce inseamna a avea incredere in cineva?

Care sunt criteriile care stau la baza increderii pe care o acordati celor din jur?

Intrebari simple cu raspunsuri complexe. Poate privind dintr-o perspectiva personala raspunsul poate fi direct si fara complicatii. Dar daca ne uitam in jurul nostru putem observa cum fiecare persoana priveste lucrurile dintr-o alta perspectiva. Motivatiile care stau la baza increderii in cei din jur sunt foate multe si diferite de cele personale. De aceea eu pot avea incredere in cineva dar cealalta persoana nu poate avea incredere in mine. Sau invers...

Increderea pe care o acordam celor din jur are la baza o combinatie de rationament, emotie, dorinta si asteptari. Dar la fiecare din noi se cele 4 elemente se regasesc in proportii diferite. In plus ele variaza si in timp. Astazi putem fi intr-o stare emotionala mai puternica si care poate eclipsa modul in care gandim. Dintre cele 4 elemente cel mai greu de evaluat si cel mai evaziv este cel legat de asteptarile pe care le avem.

Aici as dori sa fac o diferenta dintre dorinta si asteptari. Aparent pot indica acelasi lucru. Dar de fapt sunt elemente diferite. Dorinta reprezinta o nevoia constientizata de a face un anumit lucru. Ea reprezinta in final un obiectiv de atins. Si pentru aceasta poti filtra o persoana daca iti este de folos in ceea ce vrei sa obtii sau nu. Asteptarile sunt legate de idealurile pe care le avem si tendinta de auto-iluzionare. Si aici discutam de fapt de capacitatea omului (de fapt incapacitatea) de a percepe adevarul in totalitate. Noi vedem intotdeauna doar o fateta - uneori mai multe. Dar nicioadata toate fatetele si ipostazele. Pentru ceea ce nu vedem avem tendinta de pune de la noi, de a umple golurile. Gradul de idelizare sau tendinta de a proiecta asteptari asupra persoanelor din jurul nostru exista in noi toti dar in concentratii diferite. Unii au tendinta de a pune foarte mult de la ei si de a distorsiona realitatea intr-o maniera halucinanta. Iar aceste persoane ajung sa fie dezamagite usor de catre cei din jur iar increderea in semeni sa fie zdruncintata rapid. Altii nu au incredere in cei din jur decat pana acestia nu dovedesc ca merita.

Iar planul sentimental este cel mai vizat la dezechilibre de acest tip. Ne indragostim si brusc acordam incredere totala celuilalt. Nimic rau in asta! Dar cum spuneam la setiunea incredere este inclusa si componenta de asteptare. Te astepti ca aceea persoana sa faca ceva anume sau sa aiba un comportament apropiat cu ceea ce iti doresti. Un exemplu foarte clar este cel legat de planul erotic: chiar daca ai o comunicare excelenta cu partenerul/partenera ta nu inseamna ca si la pat lucrurile stau la fel de bine. Si invers! Dar noi ajungem sa fim dezamagiti de lucruri care se intampla diferit de cum ne asteptam. Si pe deasupra proiectam aceasta insatisfactie asupra acelei persoane.

Acum vine o intrebare: cum ar fi mai bine? Sa avem sau nu incredere in cei din jur?incredere...dar in acelasi timp stiu ca pot apare elemente care sa faca lucrurile sa iasa altfel.

Raspunsul , din perspectiva mea, este ca trebuie sa ajungem ajungem la punctul de mijloc. Da, am incredere, dar in acelasi timp sunt atent daca ceea ce ma astept eu de la persoana respectiva are legatura cu realitatea. Dorintele mele au fost clar exprimate? Oare persoana respectiva are posibilitatea de a oferi acel lucru? Sau am cules eu toate datele inainte de a proiecta ceva asupra lui/ei? Si totul tine de exercitiu...nu toti ne nastem cu capacitatea de discerne realitatea de imaginar sau de a nu distorsiona lucrurile. Dar cu totii ,cu un minim de efort ,ne putem evalua si re-evalua in permanenta asteptarile. Si astfel ne putem scuti de multa suferinta si durere.

Redau un citat din Friedrich Nietzsche legat de incredere: 'Nu sunt suparat ca m-ai mintit. Sunt suparat pentru ca de acum incolo nu te mai pot crede!'

                                                           

                                                                                  multumesc Dan Ciubotaru



.

Papagali in Colivie

Mircea Eliade scria despre papagali ca fiind spirite extrem de importante pentru un saman (shaman) deoarece il conecteaza pe acesta la puterea infinita a Soarelui.  Ca si simbolism , tot in shamanism,  papagalul reprezinta increderea pe care o primeste cel care comunica si isi exprima ideile.

Asocierea dintre papagali si comunicare este una destul de evidenta si clara. Ei au capacitatea de a reproduce cuvinte si chiar fraze intregi.  Se stie ca un papagal este mai greu de oprit atunci cand incepe sa vorbeasca. Chiar daca el repeta intr-una acelasi lucru o face cu o mare incredere si mandrie. Acum imaginati-va o colivie mai mare in care se afla vreo 4-5 papagali....va puteti imagine care ar fi nivelul de poluare fonica.

Cam asa se intampla si in interiorul nostru. Noi suntem de fapt o colivie mai mare populata de o multime de papagali. Acesti papagali repeta intr-una ceea ce am invatat de-a lungul timpului. In permanenta in capul nostru sunt zeci sau sute de ganduri care se lupta intre ele pentru putere. Se lupta pentru puterea de se face auzit si ascultat.

Fiecare papagal poate semnifica un gand de-al nostru, o frica, o teama, un principiu, o idee. Fiecare papagal reprezinta o voce din interiorul nostru.  Iar papagalul cel mai puternic la un moment dat da tonul celorlalti. Asa si in viata noastra. La un moment dat un gand, o emotie, o frica devine mai puternica si ne influenteaza actiunile noastre exterioare.

Este foarte important ca noi sa pastram in permanenta imaginea de ansamblu , a custii, si sa nu ramanem blocati doar pe o singura idee, stare, emotie - pe un singur papagal. Noi singuri putem sa facem ordine in cusca noastra si nu trebui sa lasam papagalii din noi sa-si faca de cap.

Stiti cum faceti liniste in colivia cu papagali? Acoperind colivia cu o patura. Asa si mintea noastra se linisteste doar cand doarme sau noi meditam. De aceea meditatia si relaxarea sunt metode foarte eficiente pentru linistirea mintii si emotiilor ...

.

Minte-ma ... Frumos !

 

 

 

'Tot ceea ce-ti cer este sa fii sincer(a) cu mine!' 

De cate ori ati auzit sau ati spus fraza de mai sus? De cate ori in viata noastra nu ni s-a cerut sinceritate si de cate ori nu am cerut celor din jur sa fie sinceri cu noi? Si de cate ori am fost sau am dezamagit? Cel putin de cateva ori...

Primul lucru pe care parinti il cer copiilor este sa fie sinceri cu ei si sa nu-i minta. Un lucru aparent normal si foarte pozitiv. Dar oare este asa? Acelasi lucru se aplica si in relatiile de cuplu sau in cadrul prieteniilor. Cu totii avem nevoie de sinceritate si adevar si cautam sa evitam minciuna.

Haideti sa traducem putin 'Tot ceea ce-ti cer este sa fii sincer(a) cu mine!' . Eu as traduce aceasta cerinta pe care o facem cuiva la modul 'niciodata sa nu faci un lucru pe care eu nu l-as putea accepta, cu care nu sunt de acord si despre care trebuie sa aflu'.  Cand cerem cuiva sa fie sincer cu noi generam in acea relatie o mare conditionare. De ce? Simplu... pentru ca cerem un lucru extrem de egoist si care ne priveste pe noi. Parintii cer ca acel copil sa faca lucruri care nu contravin credintelor si asteptarilor pe care le au. La fel si in relatiile de iubire. De fapt nu dorim ca ceilalti sa fie sinceri ci vrem ca ei sa nu faca lucruri cu care noi nu suntem de acord.

Cu siguranta ca au fost momente in viata voastra in care ati fost sinceri cu celalalt  asa cum vi s-a cerut. Si rezultatul? Totala neacceptare.... 'Cum ai putut sa faci asa ceva?' . A fi sincer asa cum ti s-a cerut se dovedeste o mare eroare. Fiind copil aceasta dilema devine una extrem de puternica si care cu siguranta te marcheaza intr-un fel sau altul.  In acel moment poate realizezi ca adevarul doare si ca de fapt lumea vrea sa fie mintita. Poate nu constientizezi direct acest aspect dar cu siguranta iti dai seama ca data viitoare mai bine nu ii spui mamei ca ai luat 4 la matematica.

Noi vrem sa fim mintiti! Respingem minciuna dar de fapt traim in fiecare zi cu ea. Omul are o extraordinare capacitate de a se minti si de a se auto-iluziona. Dar nu trebuie condamnat pentru asta pentru ca lumea in care traim este o lume a iluziilor.

Noi traim intr-o lume duala, in care exista bine si exista rau. Exista lumina si exista intuneric. Totul este foarte clar delimitat inca din momentul in care ne nastem. Totul incepe cu DA si NU . Astfel se imparte lumea in doua. Creierul nostru este un calculator care are ca scop sa ne ajute in aceasta viata. Dar noi il programam inca de la inceput pentru dualitate. Noi il invatam ce este bun si ce nu este bun pentru noi.

Dualitatea am putea sa o definim ca diferite fatete ale aceluiasi adevar. Dualitatea reprezinta capacitatea de a vedea perspective diferite asupra aceluiasi lucru. Sa luam exemplul paharului cu apa: paharul este pe jumatate plin cu apa este acelasi lucru cu paharul este pe jumatate gol! Indica aceeasi stare si aceeasi cantitate de apa. Dar perspectiva din care privim schimba total ceea ce vedem...ceea ce vrem sa vedem.

Astfel se intampla cu toate lucrurile din viata. In relatiile parinti-copii acest lucru este foarte puternic. Parintele vede copilul prin prisma propriilor sale conceptii si asteptari. El nu-l vede asa cum este el in realitate si care ii sunt nevoile. Nu e de condamnat pentru ca altfel nu-l poate vedea. Noi nu putem vedea in exterior lucruri care nu exista in noi. Dar problema apare atunci cand noi il fortam pe celalalt sa vada lucrurile exact ca noi! Si asta o facem prin a-i forta sa fie sinceri...adica sa accepte propria noastra versiune de adevar.

Atunci cand iubesti, vezi in persoana de alaturi toate calitatile si lucrurile pe care ti le-ai dori sa le aiba. Chiar daca acest lucru este departe de adevar. Si astfel proiectam un set de asteptari si nu putem concepe ca iubitul/iubita noastra sa aiba anumite comportamente sau sa faca  anumite lucruri. Iar cand acest lucru se intampla devenim dezamagiti si suparati. Si ni se schimba perspectiva....tot ce a fost bun in relatia respectiva devine rau, negativ si colorat in negru. Dar e doar o perspectiva si nu intregul adevar! Acei ani de relatia frumoasa si in care te-ai simtit bine acum se schimba brusc in ani de minciuna. Adica atunci te-ai simtit bine si acum te simti prost pentru ca atunci te-ai simti bine?

Dar minciuna este mult mai prezenta in viata noastra. Noi suntem duali pana la nivel celular. Cum se inmultesc celulele? Prin diviziune. 1 devine 2. Astfel apare dualitatea. La fel si gandurile noastre se divid si devin duale. Oare nu sunt momente in care ai de ales intre 2 variante sau 2 ganduri si ambele par la fel de viabile?

Dualitatea nu inseamna opozitie ci complementaritate. Paharul pe jumatate gol este complementar cu paharul pe jumatate plin. Ele nu sunt opuse decat daca tu vrei sa fie opuse. Dar ele lucreaza impreuna.

Zi de zi noi ne mintim si ne cream ceea ce definim ca realitate. Toate lumea noastra este o suma de lucruri duale, de minciuni. Probabil ca nu va place...dar asa este. Altfel am fi cu totii fericiti si nu  ar exista durere si suferinta.  Din momentul in care ne trezim noi ne cream realitatea. Primul gand de la trezire da tonul celorlalte ganduri , stari si emotii.

Si atunci ce e de facut?

In primul rand trebuie sa acceptam ca traim intr-o lume duala si care ceea ce credem noi ca este adevarul este doar o perspectiva, o fateta. Niciodata nu ai 100% dreptate si nicioadata nu gresesti 100%. Accepta acest lucru si atunci nu vei mai crede despre tine ca este prost, urat si ca altii sunt mai buni decat tine. Faptul ca o persoana isi impune propria versiune a adevarului nu inseamna ca voi nu aveti dreptate.

In al doilea rand: nu mai cereti nimanui sa fie sinceri cu voi! Pentru ca de fapt ne intereseaza mai putin daca e sincer sau nu ci mai mult sa faca asa cum vrem noi. Accepta-i pe cei din jur asa cum sunt. Aceste conditionari legate de sinceritate se vor intoarce impotriva voastra.

In al treilea rand si cel mai important: daca tot te minti intr-una macar fa-o frumos!

Noi ne creeam realitatea prin perceptia pe care o avem asupra universului in care traim. Ani de zile din momentul nasterii ne-a fost construita o realitate. Dar noi o putem schimba oricand prin schimbarea perceptiei si a modului de gandire. Gandirea pozitiva este un mod de a te minti frumos! Dar este foarte important sa te minti frumos. De ce? O gandire negativista este exclusivista si elimina toate celelalte variante. O gandire pozitiva accepta o gandire negativista. Dar nu si invers.

Si totul tine de gandire....de cum gandim despre noi insine. Gandeste frumos despre tine si totul va fi bine! Ai rabdare cu tine si fi tolerant(a). Totul se invata pas cu pas. Si poti face tot ceea ce-ti doresti. Pentru ca noi ne dorim lucruri care sunt realizabile! Dar ma refer aici la propriile dorinte si nu la cele straine, exterioare si pe care noi le consideram ca fiind proprii.Ma refer la ceea ce inima si sufletul tau doreste cu adevarat sa faca in aceasta viata...

Pentru unii dintre voi poate acest articol este mai dur si poate contravine cu ceea ce credeati despre viata voastra. Eu scriu despre lucruri pe care le traiesc si le constientizez la un moment dat. Nu sunt articole din carti sau sinteze din alte materiale. Asta nu inseamna ca am 100% dreptate...dar sunt sigur ca nici nu gresesc cu 100% :)  Fiecare este liber sa accepte sau sa respinga cele scrise mai sus.

Evolutia fiecaruia dintre noi este individuala. Trebuie doar sa vrei sa-ti fie mai bine. Nimeni nu va veni sa te faca sa-ti fie mai bine daca tu nu vrei. Asa ca intentioneaza sa-ti fie bine...minte-te frumos!

Inchei cu un proverb 'Este mai usor sa crezi o minciuna care a fost auzita de mii de ori decat sa crezi un fapt pe care nu l-ai mai auzit nicioadata!'

La o ultima recitire mi-a venit in minte un gand , o intrebare: 'Daca Dumnezeu ar fi sincer cu tine ce ti-ar zice?' - indiferent de cum percepi Divinitatea.

.

Suflete ... Incatusate

Ai grija de sufletul tau - de cate ori nu ati auzit de aceasta expresie si de cate ori nu ati primit acest sfat?

Sa avem grija de sufletul nostru....hmm...usor de spus si mai greu de facut. Pentru a avea grija de ceva trebuie sa stii de cine sau ce sa ai grija. Sufletul nu este ceva material. Despre el s-a discutat si filosofat enorm de-a lungul timpului. Fiecare religie, curent spiritual sau filosofic are o proprie definitie a sufletului.

Pentru mine sufletul este esenta noastra. Este aceea parte din noi care este nealterabila si asupra careia timpul nu are putere. Este partea divina din noi. Dar cand spun parte nu spun ceva rupt dintr-un intreg ci ceva care continua sa faca parte din acel intreg.

Noi in adancul nostru cautam sa ajungem la sufletul nostru. Adevarat prin diferite metode. Unii prin muzica, pictura sau alta forma artistica, altii prin religie si/sau spiritualitate. Sufletul este punctul de pornire si in acelasi timp destinatia noastra.

Viata pe care o traim este doar o calatorie. Iar scopul acestei calatorii este de a experimenta si trai lucruri care sa te ajute sa-ti imbogatesti spiritul pentru a te reintoarce la sursa mult mai bogat spiritual. Punctul de plecare si destinatia ne este trasata. Tine doar de noi sa urmarim ruta si sa ne bucuram de calatorie.

Dar aceasta calatorie numita viata nu este neaparat una de voie buna. Dupa un timp mai si obosesti de atata calatorit, de mai dor picioarele si vrei sa te odihnesti. Dar nu poti pentru ca inca nu ai ajuns la destinatie. Iar chemarea sufletului este puternica.

In acelasi timp noi avem puterea de a ne abate de la parcursul prestabilit. Aceasta abilitate este in acelasi timp puterea si blestemul omului. Putere pentru ca tu poti face lucruri care rezoneaza cu sufletul tau dar care nu sunt prestabilite. Blestem pentru ca ajungi sa te crezi Dumnezeu si atunci ai impresia ca toate alegerile iti apartin. Si atunci te trezesti prin intr-o calatorie care de fapt nu-ti apartine. Deviezi de la traseu din varii motive si uiti sa revii.

In acel moment sufletul iti semnaleaza aceasta abatere. Si ti-o semnaleaza la modul in care suferi. Iti este dor de ceva dar nu stii de ce. Chiar daca totul este bine in exterior ceva inauntrul tau sufera. Daca o iei logic totul este in regula, nu faci nimic rau sau nepotrivit. Aparent. Tu de fapt faci lucruri bune dar care nu-ti apartin neaparat. Societatea are o mare putere asupra noastra pentru ca ne creeaza false dorinte si asteptari.

Astfel se intampla ca multi dintre noi sa avem 'sufletul chinuit'. Chiar daca nu tot timpul cu siguranta ca sunt momente in viata in care simtim ca nu ne afla acolo unde trebuie, ca nu facem ce ar trebuie sa facem...



.

Fericirea de Import

Universul este un ocean de energie. Iar aceasta energie se afla in continua miscare. Totul in acest univers interactioneaza si se afla intr-un permanent schimb de informatie. De la micro pana la macro toate fiintele, obiectele, grupurile, societatile si orice alte entitati realizeaza un schimb de energie. Acest schimb se realizeaza prin preluarea din exterior a energiei dar si prin eliminarea sau oferirea de energie.

Practic in permanenta noi suntem intr-o relatie activa cu mediul inconjurator. In fiecare clipa noi preluam ceva din mediul in care traim si oferim ceva in schimb. Totul este in dublu sens. Aceste este ciclul normal si natural al universului.

In alti termeni, am putea spune ca noi realizam tot timpul activitati de import-export. Aici includem atat lucruri materiale (hrana, bunuri, bani) cat si elemente non-materiale (emotii, sentimente, dorinte, etc.).

Ceea ce este important este echilibrul dintre importuri si exporturi. Ceea ce este de dorit este ca exporturile sa fie egale sau mai mari decat importurile. Atunci cand importurile sunt mai mari decat exporturile ne gasim intr-o situatia de dezechilibru si avem mari probleme.

Acest principiu il putem aplica la orice nivel , la orice scara. La nivel de tara Romania a avut un deficit comercial de 4,7 miliarde EUR in iunie 2010 - adica am avut importuri mai mari decat exporturile. Ce inseamna asta? Inseamna ca noi trebuie cumva sa platim diferenta a ceea ce am cumparat si am folosit. Si asta pentru ca cei 4,7 miliarde sunt nota de plata a bunurilor achizitionate de Romania si pentru care nu avem fonduri sa platim. Acelasi principiu se aplica si in cazul unei familii: cheltui - adica achizitionezi bunuri (importuri) - mai mult decat produci si vinzi (in cazul de fata bani castigati ca echivalent al muncii tale). In cazul in care cheltui mai mult decat iti poti permite ajungi la dezechilibru si faci datorii.

Bun...acum ca am explicat principiile sa vedem cum se aplica acest principiu al echilibrului import/export si in ceea ce priveste gradul nostru de fericire.

Fericirea este o notiune dificil de definit si multi si-au omorat neuronii sa faca acest lucru.Din punctul meu de vedere fericirea este o stare de fapt si nu un scop. A atinge fericirea este o utopie. Corect este a trai fericirea sau a trai fericit.

Fericirea noastra este legata de ceea ce facem in viata. Daca facem lucruri care ne plac atunci suntem fericiti. Daca nu, atunci ajungem in extrema cealalta - nefericirea. Aici sunt foarte multe lucruri de discutat si am sa incerc sa fiu cat mai explicit si totusi cat mai succint.

Noi , ca si fiinte umane , suntem extensii ale sufletului nostru. Noi venim pe aceasta lume pentru a trai experientele necesare imbogatirii sufletului. Prin imbogatire nu ma refer la material ci strict la capitolul experiente si trairi. Prin acest corp uman noi suntem capabili sa avem emotii si sentimente pe care altfel , in alt plan, nu le putem experimenta. Fiecare eveniment din viata noastra este o experienta si o informatie noua pentru sufletul nostru. De aceea conteaza mai putin ceea ce faci ci mai mult experienta si senzatia pe care ti-o ofera. Prin urmare si liberul arbitru - de care am mai discutat - se refera mai mult la modul in care interpretezi si asimilezi ceea ce ti se intampla in viata. Liberul arbitru este atitudinea ta.

De asemenea, noi venim cu un anumit program in aceasta viata. Dar acest program nu este neaparat un plan, un scop la modul in care trebuie sa cuceresti Everestul sau sa ajungi Presedintele unei tari. El este mai degraba un catalog de experiente de care sufletul - adica tot noi dar la un alt nivel- are nevoie. De aici si 'foamea' pe care multi dintre noi o simtim legat de aceasta viata. Este vorba de aceea cautare permanenta a ceva anume si care ne face sa nu ne oprim nicioadata. Nu stim exact ce anume cautam dar stim cu siguranta ca nu gasim ceea ce cautam.

Am putea spune ca noi venim cu anumite nevoi ale sufletului. Iar aceste nevoi nu sunt standard si fiecare din noi are catalogul propriu de experiente de trait. Problema apare atunci cand incepem sa interpretam aceste nevoi. O nevoie se tranforma prin gandire in dorinta.

De exemplu: iti este sete. Aceasta este o nevoie a ta. Din secunda in care apare nevoia mintea ta incepe sa proceseze si obtine un set de posibilitati prin care sa-ti satisfaci setea: bei un pahar cu apa, mananci o portocala, bei o bere etc. In functie de experientele anterioare, de structura si profilul tau, mintea va alege pentru tine o varianta. Si astfel apare dorinta. Dorinta de a bea bere poate fi de fapt o nevoie de a-ti astampara setea. Dar faptul ca tu de fiecare data ai ajuns sa alegi berea pentru a-ti potoli setea ai uitat ca ai si alte variante la indemana. De asemenea este foarte posibil ca bautul de bere sa nu-ti mai acopere setea. Adica ai o dorinta generata de o nevoie - dar aceasta dorinta nu acopera nevoia! Paradoxal, nu?

Nu chiar. Este un lucru extrem de obisnuit pentru noi toti sa avem dorinte care sa nu acopere de fapt ceea ce avem nevoie. Si asta datorita gandirii. Mintea este un calculator care interpreteaza datele ce i le pui la dispozitie. Deci mintea primeste anumite informatii, le proceseaza conform cu un algoritm si scoate ceva : o idee, o dorinta. Iar algoritmul pe care mintea il foloseste este rezultatul educatiei, mediului in care traim si a lucrurile pe care le facem in mod repetitiv si care devin realitati ale vietii noastre.

Deci noi ,zi de zi, alergam sa ne satisfacem dorinte care nu acopera nici o nevoie! Dorinte care ne sunt complet inutile!

Si acum sa legam de import-export.

La nivel emotional si sentimental fiecare dintre noi este cate un mare importator. Practic cersim in fiecare moment afectiune, atentie si cautam sa luam ceva din exterior pentru a umple un gol care se afla in interiorul nostru. In fiecare moment importam de la cei din jur din emotiile, starile, sentimentele si dorintele lor. De cate ori poate nu ai o stare buna si te intalnesti cu cineva careia ii merge bine in acel moment si brusc iti schimba si tie dispozitia. Atunci ai facut un transfer emotional, un import. Pana cand ajungi acasa ai sanse mari sa revii la starea initiala. Practic ai comsumat toata energia pe care ai preluat-o si nu ai rezolvat nimic.

Noi cautam automat importul pentru ca este mai facil, mai usor. Exteriorul este mult mai accesibil. Atunci cand te doara capul e mai simplu sa iei o pastila decat sa meditezi de exemplu. Importul da impresia ca e gratis. Dar ce mare teapa! Pe zi ce trece noi acumulam datorii si ce e mai grav uitam ca exista si alta varianta decat preluatul din exterior. In final ajungem sa credem ca doar din afara poate veni solutia fericirii noastra.

Practic uitam ca avem in noi toate resursele necesare pentru a acoperi acele nevoi ale sufletului, nevoie afective. Dar mergem automat in exterior si cautam sa intram in tot felul de relatii care sa ne faca fericiti. Sa nu credeti ca sunt impotriva relatiilor...nu...dimpotriva. Sunt de parere ca relatiile sunt importante pentru evolutia noastra. Dar relatiile nu au scopul de a ne umple acele goluri - o pot face doar pe termen scurt si cu un pret mare. Trebuie sa gasim in noi modalitati de a fi fericiti. Iar relatia vine si iti aduce acele experiente pe care singur nu le poti trai.

In plus aceste importuri se produc si la nivel afectiv si al dorintelor. Foarte usor noi preluam dorintele celor din jur si le transformam in ale noastre. Si nu numai ca preluam de bunavoie dar suntem invatati de mici ca pentru a fi fericit trebuie sub o forma sau alta sa satisfaci dorintele altora. Intai parintii, intr-o masura mai mare sau mai mica, isi proiecteaza propriile dorinte asupra noastra. Pe urma vin scoala, societatea si mai ales prietenii. Cu totii toarna in noi dorinte si creeaza scheme de fericire.

Si foarte rar gasim pe cineva care ne invata cum sa cautam in noi fericirea. Si adesea descoperim acest lucru mult mai tarziu in viata noastra si atunci avem de recuparat timpul pierdut. Dar nicioadata nu e prea tarziu! Asta e partea buna a universului in care traim!

Noi importam in mod constant dorinte din exterior. Iar societatea in care traim, prin puterea marketingului, creeaza pe banda rulanta dorinte artificiale. Trebuie sa cumperi nu stiu ce produs sau serviciu ca sa fi relaxata si fericita! Iar noi daca nu constientizam aceste dorinte importate credem ca sunt ale noastre si alergam sa ni le satisfacem. Si in momentul in care ajungem acolo ne dam seama ca tot lipsiti de fericire suntem. Dar noroc ca apare ceva nou...

Tot timpul ar trebui sa ne intrebam ce dorim noi de fapt, ce vrea sufletul nostru. Sa validam orice dorinta noua si sa vedem ce nevoie acopera - in cazul in care chiar poate acoperi ceva.

Importul la nivel afectiv si al dorintelor este bun atat timp cat ceea ce preluam rezoneaza cu noi. Pot fi idei si curente care ne pot ajuta foarte mult sa evoluam si sa crestem. Nu tot ce vine din exterior trebuie respins, ci doar filtrat. Apartenenta la un grup de oameni cu care impartasesti aceleasi idei si idealuri poate fi un import foarte bun pentru tine.

Practic trebuie sa folosim energia sau impulsul pe care il importam pentru a crea ceva. Asa cum in economie importi minereu de fier ca sa faci tabla asa si noi trebuie sa luam din exterior lucrurile de baza cu care sa lucram si sa creem ceva. Daca luam doar pentru consum, pentru a astupa o nevoie personala nu facem decat sa pierdem timp si energie inutil. Nimic in viata nu este gratis. Nici macar respiratul. Tot trebuie sa depui un efort (consum caloric) pentru a trage aerul de afara. Aerul nu intra in noi automat.

Acum sa vorbim de export...

Chiar daca nu ne dam seama noi in fiecare zi exportam energie. Ma refer in mod special la cea emotionala si afectiva. Fie ca ajuti pe cineva ascultand-o sau impartasindu-i din ideile si experientele tale , fie ca injuri pe cineva tot export de energie se cheama. Si asa cum in economie ceea ce exporti se valorifica la un anumit pret asa este si la nivel personal. Exporti energie negativa atunci primesti inapoi tot energie negativa. Exporti energie pozitiva prin gandurile si atitudinea ta atunci ceea ce primesti inapoi este o influenta pozitiva. Totul este energie.

Noi ar trebui sa exportam mult mai mult decat importam. Si ar trebui sa exportam , sa oferim lumii energia noastra pozitiva rezultata in urma unor procese interioare. De fapt aceasta este compasiunea de care se vorbeste peste tot. Este un flux continuu de energie pozitiva care nu judeca si nu evalueaza. Tu oferi ceea ce ai de oferit si fiecare este liber sa-si ia ce vrea de acolo. Ceea ce poti sa oferi este rezultatul satisfacerii nevoilor sufletului tau. In momentul in care faci acele lucruri pentru care ai venit pe Pamant atunci vei ajunge sa creezi. Iar creatia ta vei dori sa o imparti cu cei din jurul tau. Si atunci vei fi cu adevarat fericit(a)!

Iar in aceasta situatie cand vei oferi ceva - exporti - nu te gandesti la ce primesti in schimb. De ce? Simplu: pentru ca a oferi nu devine o nevoia in sine ci rezultatul satisfacerii unei nevoi. Aici este diferenta pe care o observati atunci cand va intalniti cu un om pasionat de ce face. El pune focusul pe procesul in sine si pe ceea ce face si nu pe ce obtine neaparat.

Iar avand un export mai mare decat importul vei avea un mai mare echilibru interior. De ce? Pentru ca ai surplus de energie. Pentru ca nimic nu se pierde. Si tot ceea ce oferi se intoarce la tine amplificat.

In concluzie ar trebui sa ne ferim de fericirea din import , de ceea ce luam din afara pentru a astupa direct anumite nevoi ale sufletului. Noi suntem fiinte creatoare si de aceea procesul creatiei este fundamental pentru noi. Si traim intr-o lume in care putem crea extraordinar de multe lucruri: de la lucruri materiale pana la non-material. Putem fi creatori de experiente pentru ceilalti.

'Mii de lumanari pot fi aprinse de la o singura lumanare. Si totusi viata acelei lumanari nu va fi scurtata. Fericirea nu scade nicioadata daca este oferita, impartasita' - Buddha

Inchei aici acest scurt articol - pe care l-as putea lungi pe multe pagini - cu o invitatie la vizionarea unei prezentari interesante: 'Matthieu Ricard despre obișnuințele fericirii'

Nu va fie frica sa cautati in interiorul vostru si sa (va) oferiti fericire!

                                              multumiri speciale domnului profesor  Dan Ciubotaru

.

Cele doua ... Cuvinte

Pentru o vizualizare calitativa, schimbati din 360p in 480p

Tips for a Bride

Pentru a incuraja un comportament corect, exprima-ti dorintele si apoi ofera-i solutii. Transforma-l in eroul tau personal. Nu uita sa apreciezi de fiecare data eforturile pe care le face sa te vada multumita, pentru ca un barbat nu se satura niciodata sa ii fie apreciata generozitatea.

Arata-i ca esti o femeie pe care se poate baza, si ca ii vei fi alaturi cu adevarat. Te va iubi pentru asta.

Incearca sa vezi dincolo de aparente, nu da crezare in totalitate celor spuse de el. Barbatul este prea mandru sa isi arate sentimentele, dar in momentul in care va fi convins ca tu esti aleasa, va lasa garda jos si va fi in totalitate al tau.

Sa nu uitam ca un barbat nu se insoara cu o femeie care il aseaza pe un piedestal, ci cu o femeie care se considera egala lui, acea femeie speciala cu care sa poata imparti toate momentele vietii.

Fricile Barbatiilor

 

Frica de competitie. Un barbat isi doreste competitia, o cauta, dar numai atata vreme cat stie ca el va iesi invingator. Cu siguranta nimanui nu-i place sa piarda, iar barbatilor cu atat mai putin. Frica de competie se afla in stransa legatura cu frica de respingere. Si aceasta pentru ca dintr-o competitie poate iesi invingator un singur barbat, iar acesta va fi cel ales. Cel care pierde este cel ce va fi respins, cel care nu este suficient de bun. Cum sa tolereze asa ceva un barbat, cand el isi doreste intotdeauna sa fie numarul 1, fie ca e vorba de afaceri, bani, prieteni?

Frica de chelie. Pentru ca multi barbati considera pilozitatea o caracteristica a virilitatii, caderea parului le pune in primejdie masculinitatea.

Frica de saracie. Pentru ca barbatii isi doresc sa fie cei mai buni, ei isi doresc acelasi lucru si in privinta potentei financiare. In ADN-ul barbatului este intiparita datoria de a asigura traiul si bunastarea familiei sale. Si acest lucru chiar daca societatea a evoluat si femeile muncesc cot la cot cu barbatii, iar uneori castiga chiar mai bine decat ei. Mai mult de atat, studiile arata ca barbatii potenti din punct de vedere financiar detin privilegiul de a alege din cat mai multe femei si de a castiga mult mai usor atentia femeilor frumoase. Si aceasta pentru ca femeile isi doresc barbati dominanti din punct de vedere social si economic, pentru ca acestia le ofera siguranta pe care o cauta. Bunastarea financiara ofera barbatului putere.

Frica de casatorie. Pentru ca “da-ul” spus unei femei reprezinta un mare “nu” pentru toate celelalte femei, barbatii vor sa amane cat mai mult acest moment. Casatoria este privita de catre barbati si ca privare de libertate, renuntare la serile cu prietenii, la intimitate, la sine. Inseamna asumarea de responsabilitati. Studiile in domeniu arata ca mai ales copiii care au fost singuri la parinti, au o teama aproape patologica de casatorie, desi 70% dintre ei isi doresc foarte mult o familie.

Frica de femei frumoase si destepte. Desi o femeie frumoasa, care mai este si desteapta, este visul oricarui barbat, in acelasi timp poate fi si o sursa continua de nesiguranta. Teama ca o astfel de femeie ar putea fi dorita si de alti barbati, in ciuda faptului ca isi doresc femei la care viseaza si alti barbati, ii face pe barbati sa evite relatiile cu femeile frumoase si destepte.

Frica de disfunctii sexuale. Teama de a nu mai fi bun in pat si de a nu-si mai putea satisface partenera ar fi o lovitura foarte dureroasa pentru un barbat. Acest lucru ar afecta teribil de mult increderea barbatului in sine.

Frica de boala. In cazul in care este vorba despre o boala a lor, barbatii sunt mai putin toleranti cu durerea si disconfortul decat femeile. Atunci cand este vorba de boala cuiva drag se simt inutili sau buni de nimic, mai ales daca nu pot ajuta.

Frica de singuratate este, poate, una dintre cele mai ascunse frici ale barbatului, frica pe care foarte putini barbati o recunosc.

                                                                             By Loredana Ionascu

.

Distrugatorii de Vise

Se spune ca cine se aseamana, se aduna. Si este foarte adevarat. Eu as mai adauga ceva, in continuarea acestui dicton, si anume, nu te asocia cu cei care nu gandesc ca tine. Cu cei care nu au vise asemanatoare cu ale tale, cu cei care nu cred in ei, care nu-si urmeaza visele, care nu cred ca pot atunci cand isi doresc ceva. Acestia sunt distrugatorii de vise.  Sunt cei care iti explica ca poti sa visezi cat vrei dar realitatea este cruda si trebuie sa te limitezi la ceea ce ai, sa te multumesti cu putin, sa nu indraznesti sa-ti doresti mai mult pentru ca nu vei reusi. Ei sunt dovada vie a acestui adevar! E adevarul lor!

Eu cred ca daca ceri putin de la viata, vei sfarsi prin a primi si mai putin. Cere mult ca sa fii sigur ca primesti macar o parte din ce ai cerut, ca sa nu spun ca, eu cred ca primesti atat cat ceri. Ca valorezi atat cat hotarasti tu sa valorezi. Si acest lucru este valabil pentru fiecare aspect al vietii tale, personal, profesional, economic si social. 

Daca te inconjori de oameni care isi doresc putin si au putin, s-ar putea sa ajungi sa fii ca ei, pentru ca acestea sunt modelele de care vrei sa te inconjori, acestea sunt obstacolele de care vrei sa te impiedici. Vei fi precum copilul caruia i se repeta ca este prost, ca nu este in stare de nimic, pana cand el, insusi, va crede aceleasi lucruri despre sine. 

Vei ajunge sa crezi ca nu poti sa-ti urmezi visul, ca trebuie sa le aliniezi si tu lumii in care traiesti, ca trebuie sa renunti la viata pe care o visezi pentru tine.

Este foarte greu sa perseverezi in a-ti realiza visul intre oameni care nu au vise sau care au renuntat demult la visele lor. Nu exista oameni fara vise, fara dorinte. Cei care traiesc de azi pe maine, asteptand sa le treaca viata, sunt acei oameni care si-au asasinat visele si le-ai ingropat, pentru ca ar fi fost prea greu pentru ei sa le urmeze. Vrei sa fii ca ei? Vrei sa gusti din frustrare zilnic? Vrei sa traiesti cu regrete?

Stiu ca iti este greu dar inainte de a avea trebuie sa dai, sa renunti, sa sacrifici, sa darami tot, sa platesti pretul si abia apoi sa incepi sa-ti construiesti visul si sa te bucuri de ce vei primi. E usor sa renunti, ai atatea modele in jurul tau. E mult mai greu sa continui, sa perseverezi, sa crezi, sa lupti, mai ales atunci cand singurul care crede in tine esti tu. Cand nu ai sustinere, intelegere.

In viata avem nevoie de modele, avem nevoie de “asa da” la fel de mult pe cat avem nevoie si de “asa nu”. Fixeaza-ti modele demne de urmat si incarca-ti bateriile cu biografia lor, pentru a vedea ca si lor le-a fost la fel de greu sa reuseasca. Cautam compania lor si invata, in permanenta, de la el.

Ai in vedere si pe cei din categoria “asa nu”, ca sa-ti amintesti in fiecare clipa unde poti sa ajungi daca renunti la lupta.

Cu siguranta ceva din viata ta, o nemultumire, sta la baza visului tau, o serie de dorinte pe care le vrei realizate. Acesta ar trebui sa fie motorul  luptei tale. Nu ar trebui sa uiti niciodata unde vrei sa ajungi si mai ales de ce vrei sa ajungi acolo.  In timp, de cele mai multe ori, uitam ce ne-a impins sa visam la o viata mai buna, si incet, incet obositi de obstacolele pe care le intalnim, incepem sa credem ca nu este asa de rea viata pe care o traim, ca am fi mai linistiti daca am abandona lupta. Ne resemnam.  Odata ce am renuntat la visul nostru si ne-am intors la viata pe care doream sa o abandonam, incepem sa realizam greseala pe care am facut-o. Uneori o luam de la capat,  alteori abandonam definitiv. In oricare dintre cele doua situatii am fost invinsi de propria noastra alegere. E vina noastra si ne meritam soarta, degeaba cautam vinovatii sau circumstantele atenuante. Intotdeauna le vom gasi. Dar oare acest lucru ne frustreaza mai putin? Ne justifica abandonul? Eu cred ca nu. Tu ce crezi?

                                                              by Loredana Ionascu

.

Ce isi doresc Barbatii ?

De cand e lumea, barbatii s-au intrebat ce anume isi doresc femeile. La fel si femeile, isi adreseaza aceea intrebare. Nu am pretentia ca eu voi descifra misterul acesta. Probabil nu este niciun mister, viata e mult mai simpla decat credem noi. Noua ne place sa o complicam.

Dar sa revenim. Spuneam ca atat barbatii cat si femeile se intreaba dintotdeauna ce isi doresc unii de la altii. Cu siguranta una dintre marile greseli pe care le facem, este sa credem ca ne dorim acelasi lucru. Nu, nu este asa. Barbatii si femeile isi doresc lucruri diferite. Desi isi doresc multe in comun, barbatii si femeile iubesc diferit.

Desi poate nu s-ar zice, si pentru barbati este foarte importanta comunicarea. Le face placere sa comunice si chiar au nevoie de comunicare. Exista o multime de subiecte pe care un barbat isi doreste sa le abordeze cu o femeie si aici nu ma refer la subiecte de flirt. Numai ca barbatilor nu le place sa vorbeasca atat de mult pe cat le place femeilor. Si nu intotdeauna. Nimic nu este mai sacaitor pentru ca un barbat, ca o femeie care toaca ca o moara stricata atunci cand el nu are chef de vorba. Barbatilor nu le place sa vorbeasca despre ceea ce simt, despre sentimentele lor.

Nu-l intreba daca te iubeste atata vreme cat el nu-ti spune, nu-l trage de limba cu privire la intentiile lui vis-a-vis de relatia voastra. Iti pierzi timpul, nu vei obtine decat tacere. Aceasta tacere nu inseamna lipsa afectiunii lui sau a sentimentelor in ceea ce te priveste, numai ca barbatilor nu le place sa vorbeasca despre aceasta, ei prefera faptele.

Si ei au nevoie de incredere si de sprijinul nostru neconditionat. Au nevoie de apreciere, de lauda si de sentimentul ca sunt cei mai buni, cei mai importanti, ca fara ei nu am putea sa ne descurcam in viata. Nu isi doresc sa faci pe desteapta atunci cand el a gresit si nici sa auda celebra replica “ti-am spus eu”.
Si barbatilor le place siguranta, stabilitatea. Mai mult de atat, sunt dornici de afectiune, le place sa fie rasfatati, ocrotiti, menajati, sa li se poarte de grija. Dar nu exagerat, nu posesiv, nu sufocant. Uneori, barbatii se poarta ca niste copii mai mari.

Foarte atrasi de aspectul fizic, in prima faza, barbatii isi doresc femei care sa impresioneze prin aparitie, nefiind vulgare. Isi doresc o femeie care sa emane feminitate, gratie, eleganta si rafinament.  De fapt, barbatii isi doresc femeia 3 in 1. Vor sa fie independenta, sa aiba o cariera a ei, sa poata lua decizii singura dar sa nu uite si de rolul tradional, acela de femeie in casa. Cand spun femeie in casa nu ma refer nici la cratita, nici la mop, ci la faptul ca barbatii isi doresc o femeie care sa aiba grija atat de nevoile ei cat si de nevoile familiei, ale casei. 

Barbatii nu se dau in vant dupa femeile posesive, care cer socoteala, care se vaicaresc continuu, care sunt geloase si posesive. Ei nu au nevoie de o mama care sa le poarte de grija continuu, sa-i controleze si sa le tina morala. Aceasta atitudine il va indeparta de tine mai repede decat crezi.

Un aspect foarte important este acela ca nu trebuie sa uitam ca barbatii sunt prin definitie vanatori. Ei sunt cei care cuceresc, nu prea le place sa fie vanati. Este adevarat ca timpurile s-au schimbat, ca femeia moderna are aceleasi drepturi si responsabilitati ca ale barbatului, insa in ceea ce priveste relatiile amoroase, majoritatea barbatilor isi doresc sa cucereasca, nu sa fie cuceriti. Le place jocul amoros, incertiduninea, tensiunea, gustul succesului sau al esecului.  Barbatului ii place femeia pe care o cucereste greu, care-i rezista, care-l provoaca, care e sexi fara a fi vulgara. Barbatii apreciaza simtul umorului, femeia care este tot timpul cu zambetul pe buze, care se bucura ca un copil, femeia naturala. Si binenteles, toti barbatii isi doresc o femeia care stie sa se bucure, impreuna cu el, de viata intima.

                                                                                   by Loredana Ionascu




.

Cine iti saboteaza ... Relatia ?

 

Spui ca viata ta sentimentala este demna de toata mila. Si probabil ai dreptate cand spui asta. Dar te-ai intrebat de ce?  Cu siguranta ai sa-mi spui ca te-ai intrebat si asta. Si inca te mai intrebi, nu-i asa? Insa tu cauti raspunsul unde nu trebuie. De aceea nu-l gasesti. Il cauti in ceilalti, in exteriorul tau. Te-ai intrebat vreodata unde gresesti tu? Poate esti convinsa ca nu gresesti nicaieri, ca nu ai ce sa-ti reprosezi. Cu toate acestea, raspunsul este in tine, in interiorul tau. Acolo trebuie sa-l cauti. Extreriorul nostru, lumea, este doar o oglinda a felului in care ne raportam ceilalti. Ceilalti doar ne raspund. Cu siguranta ai dreptate cand spui ca toti barbatii sunt la fel, pentru ca tu ii faci pe ei sa se comporte la fel. Prin atitudinea ta, prin felul in care te raportezi la ei, prin convingerile pe care le ai despre relatii in general si despre barbati in particular, atragi invariabil acelasi comportament.

Asa cum spuneam intr-un post anterior, convingerile sunt cele care influenteaza calitatea relatiilor pe care le avem cu cei din jurul nostru. Daca convingerile tale despre barbati si relatii sunt eronate atunci nu ma mir ca relatiile tale sunt sortite esecului inca din fasa.

Exista o sumedenie de convingeri gresite care ne saboteaza relatiile sentimentale. Pana nu reusim sa le identificam si sa le schimbam, nu reusim sa avem relatia pe care ne-o dorim. Am sa trec in revista o serie de astfel de convingeri, eronate, asteptand de la tine sa completezi cu altele, convingeri ale tale, pe care le-ai identificat, sau ale celor din jurul tau, pe care le-ai observat la celelalte femei.  

Daca ma iubeste, va sti ce-mi doresc. Iubirea lui pentru tine nu-l transforma in clarvazator. Este adevarat ca atunci cand un barbat te iubeste va face tot ce-i sta in putinta pentru a-ti fi bine sau pentru a te face fericita dar asta nu inseamna ca iti poate citi gandurile. Poate observa ca esti nemultumita sau nefericita dar nu stie de ce, daca tu nu ii spui ce-ti doresti sau ce astepti de la el. Oamenii iubesc diferit iar daca el nu te iubeste cum vrei tu asta nu inseamna ca nu te iubeste deloc. Spune-i cum vrei sa te iubeasca si o va face! 

Daca ma iubeste, trebuie sa lupte pentru mine. Asa stateau lucrurile in basmele pe care ni le citeau parintii, Fat Frumos trecea prin foc si para pentru Ileana Cosanzeana, se lupta cu balaurul fioros pentru inima ei. In viata reala lucrurile stau altfel. Viata s-a schimbat, femeile s-au schimbat, am vrut egalitate si o avem. De ce ar trebui barbatii sa faca mai mult intr-o relatie daca suntem egali? Fiecare are rolul sau in relatie. De ce ar trebui sa lupte mai mult? Pentru ca sunt barbati? Pentru ca doar asa ne demonstreaza ca ne merita? Basmele se termina intotdeauna in momentul in care cei doi se casatoresc. Din punctul in care incepe cu adevarat relatia dintre cei doi, doar imaginatia noastra poate completa ce-a fost mai departe. Sa fi fost prost? Realitatea pe care o traiesti tu, asa ar spune.

Daca nu-mi face cadouri inseamna ca nu ma iubeste. Exista mai multe feluri de a iubi, de a-ti manifesta sentimentele pe care ne nutresti pentru persoana iubita. Unii isi manifesta iubirea prin cuvinte de incurajare, prin sprijin si suport neconditionat, altii prin timpul pe care ti-l acorda, atentia pe care ti-o ofera, altii ofera cadori, altii isi pun serviciile in slujba ta iar altii isi manifesta sentimentele prin contat fizic, atingeri, mangaieri, imbratisari.  Descopera cum iubeste barbatul de langa tine!

O relatie de iubire imi aduce fericirea. Daca nu poti fi fericita de una singura ci doar alaturi de un barbat asta inseamna dependenta, nu iubire. Fericirea este o datorie si o responsabilitate personala. Ea se compune din mici placeri, aparent nesemnificative, din lucruri pentru care esti recunoascatoare. Daca singura nu poti sa fi fericita, nu te simti implinita si multumita de tine, nu vei putea sa fi fericita nici in doi. Barbatul de langa tine nu intra in viata ta cu doza zilnica de fericire pe care ti-o va administra la ore fixe. Nu veti trai in simbioza, tu iti vei pastra, sau asa ar trebui,  toate, sau majoritatea, obiceiurilor pe care le aveai pana la sosirea lui in viata ta. Iti vei trai in continuare viata, independent de barbatul de langa tine. Doar ca acum pe langa viata ta mai este si viata voastra.

O mare greseala pe care o fac multe femei este ca dupa ce incep o relatie cu un barbat, renunta cu totul la viata lor de inainte si devin dependente de relatia sentimentala, spre disperarea barbatului care se indragostise de o femeie activa si independenta.

Cum il educi asa il ai. Ai tot auzit acest indemn, poate la mama ta sau poate la bunica ta. Atunci cand te indragostesti de un barbat, te indragostesti de felul in care este el in momentul in care il cunosti. Poate nu este perfect, dar tu esti? A incepe o relatie cu un barbat cu gandul ca are potential dar ar mai trebui prelucrat putin, nu o sa te duca decat spre un esec. Oamenii nu se schimba pentru ca ii schimbam noi sau pentru ca asa vrem noi, se schimba numai daca vor si numai ca urmare a faptului ca noi ne-am schimbat. Nu avem putere asupra celorlalti ci doar asupra noastra. Schimbandu-ne pe sine putem schimba oamenii din jurul nostru sau chiar lumea intreaga. Mai mult, un barbat care simte ca vrei sa-l schimbi se va simti defect, incapabil sa te multumeasca si va cauta o femeie pentru care el este perfect asa cum este.

Certa este nociva pentru cuplu.  Este gresit sa crezi ca cearta este daunatoare unui cuplu si sa eviti cu orice pret sa te certi. Cearta inseamna evolutie, schimb de idei, de conceptii. Inseamna sa-ti faci auzite nemultumirile, nu sa le tii pentru tine asteptand sa dispara sau sa se rezolve de la sine. Ceea ce poate deteriora relatia este felul in care te certi, nu cearta. Si cearta ca orice alta interactiune intre doua persoane presupune respectarea unor reguli necrise.

Sexul nu este important. Nimic mai neadevarat. Se spune despre sex ca atunci cand exista si este de buna calitate conteaza doar in proportie de 20%, pe cand atunci cand lipseste sau este de proasta calitate, conteaza in proportie de 80%. Nimic nu apropie mai mult doi oameni ca intimitatea. Cand facem dragoste ne bucuram de intimitate absoluta, intimitate ce nu poate fi subtituit prin nimic altceva. O relatie este mentinuta de trei stalpi: increderea, banii si sex.

Caut pe cineva opus mie. Poate crezi ca asa nu te vei plictisi niciodata sau crezi ca asa vei gasi pe cineva care sa te completeze. Este adevarat ca extremele se atrag dar pe termen lung se distanteaza. Cineva foarte diferit de tine te va atrage si chiar te va stimula, la inceput, insa pe parcurs, in relatia voastra, se vor acumula multe compromisuri si multa frustrare pentru ca, in timp, veti descoperi ca nu va doriti acelasi lucru si ca vreti sa mergeti in directii diferite. 

Iubitul meu trebuie sa-mi rezolve problemele. De ce? Iubitul tau nu este nici tatal tau, nici mama ta, nici clona ta pe care o trimiti sa rezolve in locul tau. Esti adult si trebuie sa-ti porti de grija singura. Iubitul tau te ajuta atunci cand aveti de rezolvat probleme ce tin de relatia voastra. Problemele tale nu devin automat problemele voastre dupa ce un barbat a intrat in viata ta. Daca iti vei privi relatia ca fiind un container de gunoi in care tu arunci probleme tale, frustrarile tale, nefericirea ta si te astepti ca iubitul tau sa curete tot, atunci relatia nu va dura prea mult.

Daca te-ai regasit in cele scrise mai sus si ti-ai mai identificat si alte convingeri care iti saboteaza relatia este momentul sa te opresti. Este momentul sa incepi sa-ti inlocuieste aceste convingeri cu unele sanatoase care sa nu-ti mai saboteze relatia. Nu te astepta la o schimbare de pe azi pe maine, convingerile sunt foarte puternice si e nevoie de timp pentru a ti le schimba. Insa primul pas tocmai l-ai facut, acum !

                                    

                                                                           by Loredana Ionascu


.