Secretele Ghicitului in Cafea
A
adApost â— acest semn vAzut In ceasca de cafea vesteste cA veI avea o nouA legAturA cu cIneva, o prIetenIe; dacA uneI fete II apare In ceascA un adApost, de orIce fel ar fI el, mArItIs InseamnA; mArItIsul e foarte aproape dacA acest semn apare In apropIerea tortII cestII;
alaI â— semnul reprezIntA ceva numaI dacA e vorba despre un alaI cu mIreasA In frunte; In orIce caz e de rAu, e vorba de pIerderea cuIva apropIat;
albIne â— InsemnA prevestIre de noroc dacA semnele sunt albIcIoase; dacA albIna sau albInele sunt negre, InseamnA cA te veI IntIlnI, veI avea de-a face cu o femeIe harnIcA;
altar â— veI avea parte de vorbe bune sI de sprIjIn;
ancorA â— semn rAu, te paste o nenorocIre;
anImale â— formate dIn zat negru - InseamnA mult bIne, succese sI chIar banI dacA se dIstIng anImale sAlbatIce - dusmanII te sapA, nIcI gInd sA se potoleascA;
arIpA â— veI face o cAlAtorIe; maI poate Insemna cA vreI cu orIce pret sA scapI de ceva care te deranjeazA;
armatA â— tI se va ImplInI o sperantA, e semn bun;
armA â— te paste un perIcol, o amenIntare planeazA asupra ta sI nu stII de unde vIne;
autoturIsm â— se anuntA nIste plImbArI, poate o cAlAtorIe In care veI avea momente pe care nu le veI uIta usor;
B
balaur â— te urmAreste sI nu-tI dA pace un dusman InrAIt;
balon â— semn de dragoste;
barcA â— probleme In cAsnIcIe;
barzA â— veI avea un copIl;
bArbat cocosat â— semn de noroc mult;
bIserIcA â— ferIcIrea te cautA; maI poate Insemna sI alInare sufleteascA, Iar pentru ceI tInerI - cununIe;
bIsturIu â— veI avea de-a face cu un chIrurg;
bordeI â— surprInzAtor, acest semn prevesteste mArIre;
bou â— ItI vIne un sprIjIn, un ajutor de la un prIeten de departe;
brad â— s-ar putea sA te mutI In altA zonA a tArII sau chIar In altA tarA;
brIcI â— certurI, ofense, umIlInte; douA brIce IncrucIsate - e la mIjloc o crImA;
broascA â— sArAcIe multA; broascA ruptA In douA - o supArare mare, dolIu;
buchet de panselute â— veI avea de-a face cu nIste orfanI;
bujor â— dragoste curatA;
busuIoc â— semnul noroculuI - toate ItI vor merge dIn plIn;
C
cal â— calul e semn de sArbAtoare, de evenIment plAcut In famIlIe, In grupul de prIetenI; doI caI sI o caleascA - prevestesc o nuntA;
cap de om â— cIneva ItI poartA de grIjA;
carte â— veI avea o bucurIe, o surprIzA; carte InchIsA - tu sau cIneva dIn preajma ta va pIerde un examen; carte deschIsA - examen trecut cu succes;
casA â— semn de afacerI bune; dacA e vorba de o casA neagrA - InseamnA pIerdere; casA Intr-un cerc - semn foarte bun, vesteste cIstIgurI sI InImA usoarA; casA ruInatA - cIneva va dIvorta; casA ruInatA Intr-un trIunghI - semn bun, promovare, avansare; casA sub un copac - semn de cAsnIcIe ferIcItA; casA lIngA o cruce - perIcol de hotI, cIneva va fI prAdat; casA lIngA maI multe crucI - prevesteste dolIu; casA foarte clarA cu acoperIsul sI ferestrele bIne conturate - se anuntA noroc neasteptat;
castel â— semn cA veI trAI In sArAcIe la bAtrInete;
cAlugAr â— o cAdere In pAcat;
cAmIlA â— perIcol de accIdent;
cApsunA â— veI avea parte de o prIetenIe nouA sI adevAratA;
cArutA â— e vorba despre o afacere bunA;
cIIne â— aI un dusman care nu vrea sA te Ierte nIcIdecum; cIIne dormItInd - veI avea nIste legAturI cu o persoanA de bunA-credIntA; cIIne lAtrInd - cIneva te vorbeste de rAu, aI un dusman; cIIne care stA la pIndA, gata de atac - aI un dusman care te urmAreste pas cu pas;
cIrcIumA â— probleme In afacerI;
ceas â— fel de fel de surprIze, plAcute sI neplAcute;
cer â— un om puternIc ItI va acorda sprIjInul sAu Intr-o problemA;
cerc â— semn cA te gAsestI In sIgurantA; cerc mare - cAsnIcIe care merge bIne; cercurI multe, ImprAstIate pe fundul cestII - prevestIre de copII multI; cerc punctat - maI multe relatII amoroase ocazIonale, dar nIcI una dIntre aceste legAturI nu este profundA; cercurI multe, mIcI, ImprAstIate prIn toatA ceasca - noroc la banI; cercurI multe, Izolate - prevestIre de sIngurAtate;
cersetor â— veI prImI o veste bunA;
cheIe â— veI regAsI un obIect care a fost furat sau pIerdut;
cIrc â— arenA de cIrc sau de spectacol - InseamnA o IesIre In oras, la un spectacol;
cIreasA â— prevestIre de dragoste mare;
cIupercA â— va da peste tIne un necaz sau veI pAtImI In urma uneI mIncIunI;
closcA cu puII dupA ea â— acest semn vesteste bogAtIe;
cocos cIntInd â— veI avea un succes ImedIat, cocos - cIneva te mInte;
colIbA de pescar â— semn de sArAcIe;
conopIdA â— se anuntA un cIstIg, un profIt;
copac InfrunzIt â— veI avea un succes, copac doborIt - exIstA perIcolul sA pIerzI pe cIneva dIntre ceI dragI; copac uscat - prevestIre de necazurI sI dezamAgIrI; copac InflorIt - bucurII marI; copacI dezrAdAcInatI - prevestIre a unor cAlAtorII IndepArtate, copacI arzInd - veI avea o dragoste mare;
copIl â— un necaz In casA; copIl cu ochII InchIsI - semn cA veI avea o mare dezamAgIre; copIl cu ochII deschIsI - veI avea o surprIzA sau veI prImI un dar; copIl ghebos - tI se vor face nIste propunerI care nu-tI vor fI pe plac;
corabIe â— semn de plecare In cAlAtorIe, dar sI al unuI necaz;
corb â— veI avea o dezamAgIre;
coroanA rotundA sI neagrA â— semn de onoare sI marI demnItAtI; coroanA deschIsA la culoare - sAnAtatea ItI va fI bunA In contInuare;
cozonac â— veI avea nIste surprIze plAcute;
clopot â— veI descoperI nIste mIncIunI care te vor supAra;
crosetA â— semn de neplAcerI, maI ales atuncI cInd croseta apare cu vIrful In jos;
cruce â— o posIbIlA moarte In famIlIe; douA crucI - aI o fIre de om bun, darnIc sI mIlos; maI multe crucI - vA paste un ghInIon; cruce Intr-un trIunghI - veI murI la adIncI bAtrInetI; cruce Intr-un pAtrat - e posIbIl sA morI Intr-un accIdent; o cruce sI maI multe lInII - s-ar putea sA mostenestI o avere;
cucuvea â— semn foarte rAu, prevesteste o moarte In famIlIe;
culme de deal â— o reusItA mare In afacerI; poale de deal - veI suferI o umIlIntA, o InjosIre;
curcA â— veI avea de-a face cu un om greu de suportat, arogant, plIn de sIne;
curcubeu â— veI IntIlnI zgIrcenIe In jurul tAu; s-ar putea sA aI sI nIste neplAcerI;
cutIt â— semn ce prevesteste neplAcerI, maI ales dacA apare cu vIrful In jos; cutIt rupt - necazurI marI prIvInd exIstenta ta: e posIbIl sA ajungI somer, sA te ImbolnAvestI sau sA aI nIste pIerderI materIale grave; cutIt InfIpt In spatele unuI om - fereste-te de un dusman; In cazul uneI persoane cAsAtorIte - cutItul poate da de stIre cA este InselatA In plan sentImental de sot sau sotIe;
damIgeanA â— veI asIsta la o betIe sau veI lua parte la o betIe, In orIce caz veI avea de-a face cu asa ceva;
dantelA â— ItI dau tIrcoale nIste gIndurI cam zburdalnIce, cam usuratIce;
desert â— vetI avea o stare sufleteascA proaspAtA;
dInte â— semn rAu, s-ar putea sA ItI petrecI o rudA pe ultImul sAu drum;
drum â— In ceasca de cafea drumurIle apar sub forma unor lInII; dacA lInIIle pornesc de pe peretII cestII spre fundul cestII - atuncI e vorba despre nIste drumurI pe care le veI face; dacA lInIIle Impart ceasca In douA - InsemnA cA veI face o cAlAtorIe; lInIIle mIcI sI IntretAIate - InseamnA cA veI face nIste drumurI scurte; dacA lInIIle de pe peretI se termInA atuncI cInd dau de fundul cestII - drumul pe care-l veI face va fI fArA succes; dacA lInIIle sunt formate dIn zat negru - drum cu necazurI va urma; dacA lInIIle sunt dIn zat negru sI au semne de pomI pe margIne - e vorba despre un drum care Incepe cu necaz, dar care se va IncheIa cu bIne;
dungA albA â— drum InseamnA; dungA pornItA de la toarta cestII - InseamnA drumurI care se vor face; dungI albe, mIcI - drumurI care se vor face; dungI albe, lungI - drumurI In afara localItAtII; dungA cu zat la Inceput sI apoI albA pInA la capAt - InseamnA supArare la Inceputul drumuluI sI bucurIe la sfIrsItul drumuluI;
E
elefant â— semn ce prevesteste un succes, o reusItA In ceva ce te IntereseazA foarte mult;
F
fasole â— veI face nIste economII, va fI nevoIe sA facI nIste economII;
fabrIcA â— noroc mult In afacerI;
fatA cu pAr despletIt â— e vorba despre nIste reusIte In plan sufletesc, nIste jurAmInte se vor IndeplInI;
femeIe In alb â— aI parte de un evenIment ferIcIt; femeIe cAlare - veI lua parte la o IntrIgA, la o gIlceavA; femeIe cu brate IntInse - tI se va face o promIsIune; femeIe goalA - veI avea parte de o dragoste pAtImasA; femeIe InsArcInatA - belsug mare; femeI maI multe la un loc - aI parte de o mIncIunA; femeIe In negru - boalA; femeIe stInd pe o pernA - In preajma ta cIneva este sau va fI bolnav;
fereastrA â— e vorba despre o InvInuIre pe nedrept;
fIgurI â— In cerc - veI lua parte la o petrecere; fIgurI Intr-un trIunghI - persecutIe fArA sA fII vInovat;
flaut sau tobA â— prevestIre de gIlceavA, de ceartA mare;
floarea soareluI â— este vorba despre o dragoste urmatA de cAsAtorIe;
florI â— multe - vIn nIste bucurII; florI rare - bucurII marI InseamnA; florI de salcIm - nIste probleme cu oamenI rAI;
foarfecA â— s-ar putea sA aI parte de o InterventIe chIrurgIcalA, de o operatIe;
fluture â— stArI sufletestI rele, mIcI neIntelegerI, nemultumIrI fArA motIv;
frunze â— veI reusI In ceea ce propuI; frunze vestede - semn rAu, prevesteste boalA, lIpsurI, necazurI;
furculItA â— cIneva te va jIgnI;
furnIcI â— veI muncI sI nu ItI veI putea lua drepturIle pentru aceastA muncA, In orIce caz nu tI se vor da nIste drepturI;
G
garoafA â— dIn zat negru - frAmIntArI sufletestI puternIce, foarte posIbIl o IubIre
mare;
gAInA â— cIstIg In banI, belsug;
gAleatA â— plInA - o pagubA, dar nu prea mare; gAleatA goalA - pagubA mare veI avea; gAleatA plInA sI o cheIe lIngA ea - veI gAsI un lucru pe care l-aI pIerdut sau care tI-a fost furat;
gIscA â— veI avea de-a face cu o persoanA bunA la suflet;
grAmadA â— de cArAmIzI - veI lua parte sau veI avea de-a face cu InAltarea uneI case; grAmadA de monede - veI avea o dezIluzIe;
I
Iepure â— aI o teamA fArA nIcI un motIv, care nu se bazeazA pe nImIc; Iepure cu urechIle In jos - veI prImI un dar sau veI face un dar;
Inel â— mIc - dacA acest Inel apare pe fundul cestII de cafea, atuncI el prevesteste o ImpAcare sau o logodnA; Inel rupt, rupt In douA - acest semn prevesteste o despArtIre, un dIvort; Inel fAcut cadou - veI avea parte de dragostea cuIva cunoscut, a cuIva dIn apropIerea ta; Inel alb In jocul cestII - o mare schImbare In vIata ta;
InImA â— semnul acesta prevesteste dragoste sIncerA;
I
Inger â— un om mare te va sprIjInI;
L
lac â— veI Intra In nIste afacerI nu prea curate;
lanturI â— un dIvort e pe-aproape;
lAcuste â— de veI vedea In ceasca de cafea lAcustA sau omIdA - pagubA veI avea;
lAmIIe â— aI de-a face cu un om care te pIseazA, care te plIctIseste;
leu â— pagubA In afacerI;
lebAdA â— lebAdA stInd - veI avea parte de ferIcIre sI bogAtIe; lebAdA neagrA - veI avea un succes, dar de mIcA ImportantA, lebAdA albA InotInd - veI avea un mare succes;
lIngurA â— ferIcIre In casA;
lInIe â— dreaptA - veI avea o vIatA lungA; maI multe lInII drepte - veI avea bAtrInetI IndestulAtoare sI cu sAnAtate; lInIe dreaptA sI lungA - la bAtrInete veI culege roadele muncII dIn tInerete; lInIe In formA de trAsnet - se anuntA un succes rAsunAtor; lInII frInte - veI avea necazurI marI, dar le veI trece; lInII serpuIte - estI foarte InsIstent In ceea ce facI sI spuI adesea fArA Inconjur ceea ce aI pe suflet; lInIe oblIcA - ghInIon; maI multe lInII oblIce - necazurI marI, dar trecAtoare; lInIe curbA - apar nIste greutAtI; maI multe lInII curbe - se anuntA nIste evenImente, cu bIne sI rAu;
lItere â— vAzute In zatul de cafea InseamnA de obIceI, Inceputul unor nume; maI multe lItere la un loc - veI avea un cIstIg la loterIe; lItere In fundul cestII - persoanele ale cAror nume Incep cu lIterele vAzute In fundul cestII, vor sA te vadA; lItera D - dragoste neImpArtAsItA, cIneva te Iubeste sI suferA In tAcere; lItera S - probleme In famIlIe, te IndepArtezI pInA sI de ceI apropIatI tIe; lItera R - schImbArI Importante In vIata ta; lItera T - cIneva va face o Incercare de sInucIdere; lItera M - veI muncI degeaba; lItere cu lInII mIcI de tot - numArul de zIle dupA care se va IntImpla evenImentul prezIs;
lunA â— veI avea nIste ImplInIrI sentImentale, sufletestI;
lup â— cIneva dIn casA cheltuIeste prea mult, e pus pe rIsIpA;
M
mac â— prevesteste dragoste InflAcAratA;
manson â— tI se prevede vIatA usoarA;
masA â— rAsturnatA te veI confrunta cu un scandal care nu-tI va aduce decIt mult rAu;
mAgar â— o ceartA cu oamenI IncrezutI, arogantI;
mAnusA â— neagrA - veI fI umIlIt, pAzeste-te, cIneva vrea sA te calce In pIcIoare; albA - veI avea un succes;
mAnunchI de nuIele â— s-ar putea sA te ImbolnAvestI de o boalA molIpsItoare, perIculoasA;
mAr â— te veI bucura de sAnAtate, bunAstare sI plAcerI;
mArgArItar â— semnul anuntA bucurII multe, dar mIcI, de fIecare zI;
mIre â— poate fI vorba de un dolIu, o trAdare, un evenIment neplAcut;
mIreasA â— moartea uneI rude sau a uneI cunostInte;
mormInt â— tI se prevesteste o boalA gravA;
monedA â— semn cA veI pIerde nIste banI; monede In grAmadA - nIste sperante se vor nAruI - veI fI descurajat;
munte â— veI avea parte de mArIre, de avansare;
N
narcIsA â— semn de dragoste cu probleme, cu dIfIcultAtI;
norI â— semn rAu, rele prevestIrI;
notA muzIcalA â— estI o persoanA sentImentalA, aI un suflet mare sI estI mIloasA;
nucA â— In plan sentImental, In plan sufletesc ItI va fI numaI bIne;
numArul 13 â— veI avea un mare noroc;
O
oase â— semnul acesta prevesteste un necaz mare, o catastrofA;
obIecte de prIn casA â— vestesc armonIe, ferIcIre In famIlIe;
ochI â— s-ar putea sA gresestI In ceea ce facI, atentIe mare!
om â— cu bratele rIdIcate - veI Incerca sA facI un gest perIculos, dar un bInevoItor te va oprI; cap de om - exIstA cIneva care te apArA de rAutAtIle celor dIn jur; om lIngA o cruce - e posIbIlA o moarte In famIlIe; om dormInd cu capul pe o pernA - s-ar putea sA te ImbolnAvestI; oamenI maI multI la un loc - s-ar putea sA partIcIpI la o adunare In urma cAreIa sA aI nIste foloase; dacA oamenII stau cu capetele plecate - va fI vorba despre o adunare trIstA; dacA oamenII sunt veselI - e vorba despre o petrecere; om cu sac In spInare - dupA multA strAduIntA, veI avea un succes;
ou â— s-ar putea sA aI de-a face cu hotII;
P
pahar â— plIn - semn de belsug; alb - prevesteste sArAcIe;
parA â— aI nAdejde, veI reusI;
pat â— prevestIre de boalA;
pAlArIe â— potI sA staI lInIstIt, aI sau ItI veI gAsI protectorI;
pAIanjen â— semn al trAdArII, poate vestI sI un proces, nIste IncurcAturI;
pAsArI â— veI prImI vestI; pasAre cu cIocul deschIs - veste plAcutA; pasAre sectIonatA - o veste In legAturA cu o pIerdere de banI; pAsArI In stol - bogAtIe; pAsArI albe - gIndurI sI vorbe bune dIn partea altora; pAsArI negre - e de rAu;
pAtrat â— noroc In afacerI; pAtrat cu cerc In mIjloc - tI se Iveste o ocazIe bunA; maI multe pAtrate mIcI - nu veI avea spor In ceea ce facI; pAtrat tAIat de o lInIe curbA - veI face nIste greselI grave la servIcIu; maI multe pAtrate unul lIngA altul - aI prIetenI profItorI care te ametesc cu vorbe de laudA;
pAun â— veI cunoaste o persoanA prea plInA de sIne; pAunItA umflatA In pene - prevestIrea uneI cAlAtorII foarte avantajoase;
persoanA â— cu geantA - apare un avocat, un proces, In orIce caz o IncurcAturA; persoane bAtIndu-se - veI avea parte de gelozIe; persoanA urcInd o scarA - succes In afacerI; persoanA cAzInd de pe scarA - Insucces In afacerI; persoanA IntInsA pe un catafalc - prevesteste moarte; persoane prInse Intr-o horA - petrecere; persoanA cu un Inel In mInA - dragoste dIn partea aceleI persoane; persoanA aplaudInd veI fI InvInuIt pe nedrept; persoanA cu buchet de florI - un dar de la acea persoanA;
pestI â— veI merge la o agapA, la o IntrunIre cu oamenI multI; un peste - veI avea nIste probleme sentImentale;
pIsIcA â— dIn zat negru - ItI dA tIrcoale o persoanA care ar putea sA te smechereascA;
pIersIcA â— veI trAI nIste emotII puternIce, e ceva sufletesc la mIjloc;
plantA mIcA â— va venI un copIl In famIlIe;
plIc â— veI prImI o veste;
plug â— trecI prIntr-o perIoadA In care nu aI noroc;
pomI â— semn bun, bucurIe, dar sI avere; pomI InflorItI - bucurII marI; pomI uscatI - necazurI, dezamAgIrI; pomI scosI dIn rAdAcInA - s-ar putea sA facI cAlAtorII IndepArtate; pomI arzInd - veI avea o dragoste mare;
prApastIe â— un perIcol ImInent, ruInA In casA; prApastIe IndepArtatA - te paste un perIcol dar e departe de tIne; dacA o sIluetA IncearcA sA scoatA dIn prApastIe altA sIluetA - exIstA cIneva care te va salva de la un necaz;
porumbel â— semn de prIetenIe credIncIoasA;
potcoavA â— noroc mare;
porc â— prevestIre de belsug sI spor In toate cele;
posetA â— se anuntA un cIstIg In banI;
preot â— veI fI vIzItat de o persoanA deosebItA;
puI de gAInA â— tI se va face un dar frumos, dar de mIcA valoare;
R
ratA â— exIstA perIcolul sA ajungI somer;
rIndunIcA â— tovarAsul de vIatA calcA sau are de gInd sA calce pe delAturI;
roatA â— veI avea nIste musafIrI greu de suportat;
rochIe â— e vorba despre o dragoste ce va fI urmatA de cAsAtorIe;
roI de albIne â— semn de bogAtIe;
S
sabIe â— veI fI atacat de hotI;
salcIe â— probleme In famIlIe, atmosferA tensIonatA;
secerAtor â— cu secera In mInA - prevesteste o moarte sI o mostenIre;
scarA â— veI avea o reusItA, o vIctorIe;
scaun â— un accIdent grav, probabIl pIerderea unuI pIcIor;
sIcrIu â— semn de sAnAtate InflorItoare;
sIluetA â— fAcInd acrobatIe - o dragoste aducAtoare de necazurI;
soldat â— aflat departe de toarta cestII - ItI va venI un mIlItar In casA; doI-treI soldatI - cIneva trebuIe sA pArAseascA famIlIa ta;
stea â— glorIe, mAretIe;
steag â— ferIcIre;
stol â— de pAsArI - bogAtIe;
spIc â— bogAtIe, belsug;
stIclA â— aI nIste dorInte aIurea, nIste pofte nesAnAtoase, cIudate, chIar vIcIoase;
snop de grIu â— cAsnIcIe ferIcItA;
spInzurat â— veI fI InvInuIt pe nedrept;
S
sarpe â— veI trece prIn nIste momente neplAcute;
soarece â— rIsIpA de tImp sI banI;
T
tobA â— prevesteste o nuntA unde veI fI InvIdIat;
trAsurA â— statIonInd sau In mers - vIatA normalA, tIhnItA, fArA evenImente;
trandafIrI â— se anuntA marI bucurII;
trIfoI cu patru foI â— semn de noroc mare;
trIunghI â— vIatA cu neplAcerI; trIunghI format dIn puncte - semn rAu, estI un om care face probleme altora; douA trIunghIurI unIte la vIrf - te veI cAsAtorI de douA orI; maI multe trIunghIurI - succes In toate domenIIle;
T
tIgarA â— gAsestI o cale de Intelegere cu o persoanA cu care aI avut nIste probleme;
U
umbrelA â— cIneva te ocroteste;
undItA â— muncestI cu folos;
urs â— s-ar putea sA aI de-a face cu un om care nu ItI place;
V
vacA â— semn de belsug In casA;
vapor â— In curInd veI face o cAlAtorIe;
vas â— spart - aI nIste frAmIntArI sufletestI;
veverItA â— aI avut o ocazIe mare sI aI pIerdut-o;
vulpe â— cIneva IncearcA sA te pAcAleascA;
vultur â— semn bun, de curaj, putere, bogAtIe sI posIbIl multA ferIcIre; vultur rAnIt - veI pIerde nIste banI; vultur mort - prevesteste necazurI.