OGLINDA unui INGER


Azi noapte am avut un vis foarte aparte. Se facea ca ... aveam o intanlire cu un inger, stand de vorba real, la masa intr-un local al vremurilor de altadata. Atmosfera era incantatoare si ma simteam superb. Eram relaxat si plin de energie. Nu vreau sa insist asupra detaliilor, dar trebuie sa marturiesc ca in afara de tot ce era lumesc in acel loc, un element magic imi dadea o traire care ma facea sa ma simt intr-un univers paralel. Exista acel glamour, care dadea fiecaruia dintre noi o tenta romantica, asa cum numai in vise o poti cu adevarat trai. Lumina lumanarii dupa micuta masa, se reflecta jucaus in ochii nostri si fara sa ne pese de faptul ca nu ne cunosteam mai deloc, am inceput sa ne confesam, lipsiti de orice retinere, fireasca unei primei intanliri.

Am discutat multe si fara sa ne dam seama am ajuns sa ne simtim ca si cand ne-am fi cunoscut dintodeauna. Timpul ce trecea nu era resimtit ca o stare concreta. Tot ce ne spuneam era acceptat cu usurinta, chiar daca nu parea intru totul logic. Aveam sentimentul ca sunt coplesit de atata bunatate si frumusete ce radiau din ce in ce mai vizibil din chipul fapturii ce imi impartasea cu atata sinceritate, picaturi din experientele sale. Dupa o mica pauza, ea ... revine si cu un zambet subtil, imi marturiseste ca a avut sentimentul ca in timp ce se uita in oglinda, eu o priveam si ii confirmam din partea cealalta, frumoasa aura ce ii inconjurau finele trasaturi. M-am simtit putin stanjenit si fara sa imi dau seama, am atins un pahar de cristal. Tin minte, frumusetea sunetului ce mi-a atras atentia. Semana cu un sunet de harpa. M-am uitat in ochii ei si am zambit. Vorbele nu isi mai aveau rostul ... M-a atins cu mana pe frunte si mi-a arat cateva momente din viata ei. O stare de tristete nesfarsita, m-a cuprins si lacrimile mi-au dat in timp ce aveam in ochii mintii toate acele imagini. Am plans demn si am zambit la un moment dat, atunci cand m-a purtat intr-o alta zona ... un parc imens cu multa apa si flori . Partea amuzanta e ca la un moment dat a aparut si un caine care avea 2 cozi !

Atmosfera in care m-a introdus in acele clipe a fost ceva asemanator ... cu ce se intampla in acest film

Cand m-am trezit avem in minte un gand: Nu plange ca s-a terminat, zambeste pentru ca s-a intamplat ! Ma intreb inca daca a fost vis sau dejavu. Sper sa aflu cat de curand si sincer ii multumesc lui Dumnezeu, ca mi-a daruit placerea de a trai aceste momente.
.
ps. Multumesc pentru inspiratie si nu numai ... Narcis Virgiliu
.