Nebun de Alb




Acum sunt mai pustiu ca totdeauna,
De cand ma simt tot mai bogat, de tine,
Si-mi stau pe tample soarele si luna,
Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine

M-as jelui in fel de fel de jalbe
In care nici n-as spune cum te cheama,
Patrate negre si patrate albe
Imi covarsesc gradina si mi-e teama

Si uite, n-are cine sa ne-ajute,
Abia-si mai tine lumea ale sale
Si-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negrii cauta o cale

Prin gari descreierate - accidente,
Marfare triste, vin in miezul verii,
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente,
Ca sa te-apropii si ca sa te sperii

Jur-imprejur privelisti aberante,
Copii fragili ducand parintii-n spate,
Batrani cu sanii gri de os pe pante
Si albatrosi venind spre zari uscate

Mi-e dor de tine si iti caut chipul
In fiecare margine a firii,
In podul palmei, daca iau nisipul,
Simt un inel jucandu-se de-a mirii

Te-aud in batalii din vreme-n vreme,
Ostasii garzii tale ti se-nchina,
Iubita mea cu foarte mari probleme,
Cu chip slavon si nume de regina

Fiorul rece prin spinare-mi trece
Cand mi-amintesc cu gene-nlacrimate
Ca tu, de la etajul treisprezece,
Voiai sa te arunci sa scapi de toate

Dar tu-ntelegi, de fapt ca nu se cade
Sa-ti pui in cumpana intreaga viata,
Ca nu-s in joc abstractele rocade
Ci sangele ce fierbe sau ingheata

Neputincioasa, trista si frigida
Asa ai fost si apareai senina,
Dar cel care-a stiut sa te deschida
Nu-i fericit, ci imbatat de vina

De te lucram sarguincios cu dalta,
De te faceam din carnea mea, iubito,
Nu deveneai, cum astazi esti, o alta,
Pe care la caldura am trezit-o

Lasand ambitiile de o parte
Ne aruncam in marea nemiloasa
Si-mpreunati, ca filele-ntr-o carte,
Ne facem din sudoare, sfanta casa

Pe urma vin ceilalti sa ne-o distruga
Si ochii tai ma cauta intruna
Si eu inalt nefericita ruga
Purtand pe tample soarele si luna

Si te iubesc cu mila si cu groaza,
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie,
Ca un nebun de alb ce captureaza
Regina neagra pentru vesnicie


multumesc Adrian Panunescu

Nebunia Furtunii



A fost odata seara
Cu un amurg de taceri
Si un inceput de noapte grea

In sufletul meu...

A fost si dimineata
Cu o cafea oribila,
si cornuri delicioase,

In sufletul meu...

Acum e doar furtuna
sau linistea nebuna de dinaintea ei...

Inchid ochii si te vad
Te vad si cu ei deschisi

Si nu prea am cum,
n-am cum sa te fac
sa intelegi tot
ce simt pentru tine ...

Inchid ochii si te vad
te vad si cu ei deschisi...

In timpul ce ne-a tot legat
Sarutul Tau a fost de vina ...
Nimic din toate astea nu s-ar fi'ntamplat
daca nu ai fi fost ... Venina !

...si nu prea am cum,
nu prea am ce sa fac
 si iti spun
nebunia furtunii e...

in sufletul meu...

A fost odata noapte
cu ore albe, ore lungi
ore-n care-nveti sa plangi

in sufletul meu...

A fost odata ziua...
cu bucurii vechi si noi
am mers pe strada in doi...

in sufletul meu...

Inchid ochii sï te vad...