Raspunsul ...



In drumul spre soarele evolutiei spirituale si-a fericirii te poti izbi deseori de norii grei ce invaluie Pamantul (planul fizic cu toate insatisfactiile aferente lui). Si ametit te opresti din zborul tau zicandu-ti “ce-a fost asta?” si realizezi ca pentru a merge mai departe ai nevoie de un ajutor divin care sa-ti sopteasca ce trebuie sa faci mai departe si cum sa treci prin acel nor negru, ignorandu-l. Uneori ajungi la concluzia ca drumul spre soare poate fi facut in grup numai daca toti membrii tind spre acelasi lucru. Cand unul dintre ei alege sa se cufunde in Pamant pentru a gusta fericirea, atunci ce mai poate fi facut? Cum ramane cu restul grupului tinand cont de legaturile sentimentale dintre oameni? Este momentul cand, desi inconjurat de oameni, te simti dintr-o data atat de singur…

Si te gandesti “unde au disparut ceilalti”? Cand de fapt, nu ceilalti dispar ci tu insuti. Te retragi in interiorul propriului tau suflet pentru a cauta un raspuns la intrebarea ce te framanta. Si daca iti permiti o clipa de liniste, o clipa cat o infinitate, atunci vei putea simti cum sufletul tau se umple de pace si de bucurie iar un zambet din ce in ce mai larg se instaleaza confortabil pe fata ta, luminand-o.


E ... Raspunsul !

Si in acea clipa intelegi ca “problema” este de cele mai multe ori o eroare de perceptie asupra lucrurilor. Si ca acea eroare este o reflexie a propriilor tale temeri pana la urma.

Daca deschizi larg ochii spirituali poti observa ca nu esti chiar atat de singur precum credeai si nici chiar atat de neputincios sau de “ametit” de eventualele socuri ce survin neasteptat in viata ta. Ele au menirea de a te provoca mereu pentru a te trezi spiritual din ce in ce mai mult, a intelege si invata din propria ta experienta. Nici o invatatura nu e mai valoroasa decat cea experimentata de tine insuti.

Deschide-ti inima si poti simti nu numai ca nu esti singur in zborul tau spre soarele spiritualitatii ci si ca grupul din care faci parte este mult mai numeros decat credeai iar sustinerea ta se realizeaza din nenumaratele fire invizibile ale iubirii. Poti simti asta numai daca permiti inimii tale sa se deschida pentru a primi atat de multa iubire incat iti copleseste mintea. Iubirea nu vine de la o singura persoana… deci primeste-o de la o infinitate… Iubirea e ca si curentul electric, curge pretutindeni, fiind prezenta in inima fiecarui om (si nu numai). Descopera asta. Ea e raspunsul care te poarta spre cer.



                                                                                                de Ozana Cristea