Istoria Pastelui



 
Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului. De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a treia zi dupa Scripturi- femeile purtatoare de mir au gasit mormantul gol. Mormantul era gol pentru ca Hristos Inviase. Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, numit in deradere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbandit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata.

Hristos a Inviat si a biruit, pentru El si pentru noi. Credem si biruim prin Moartea si Invierea lui Hristos, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos. Prin suferinta si moarte ne bucuram de Inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.

De la Pesach-ul evreiesc la Pastele crestinesc

Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata si cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata.

Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach. Pesach este cuvintul de origine al cuvintului Pasti. Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta data, evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastilor in timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt.

In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Sau, Iisus Hristos. Legamantul cel nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamantul cel vechi purta sigiliul sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu.

Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intii nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa singele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus singele mielului pe usile lor. Singele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

In Noul Testament, mielul injunghiat a fost Mintuitorul Iisus, iar singele care a curs pe cruce este sangele lui rascumparator.
La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca data de Dumnezeu.


Cum se calculeaza data Pastilor
Cum s-a stabilit data celebrarii Pastilor
De-a lungul timpului s-a urmarit serbarea fiecarei duminici pascale in aceeasi perioada a anului, determinante fiind doua fenomene astronomice, unul cu data fixa: echinoctiul de primavara din 21 martie si altul cu data variabila, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamantului si anume prima luna plina dupa echinoctiul de primavara, asa numita Luna Plina Pascala, fenomen care face ca data Pastilor sa se schimbe in fiecare an.

Din a.d.31 pana in a.d. 325 ziua Pastilor a fost celebrata :

Deodata cu sau in ziua imediat urmatoare a Pastilor Evreiesti (indiferent de ziua saptamanii) sau
Intr-o duminica apropiata sau in prima zi a Pastilor Evreiesti
Din anul 326 pana 1582 Duminica Pastilor a fost calculata dupa calendarul Iulian in vigoare la acea vreme, si a fost stabilita ca fiind duminica imediat urmatoare asa numitei Luni Pline Pascale din anul respectiv.

In octombrie 1582 calendarul Iulian a fost inlocuit cu calendarul Gregorian, iar in 1583 Papa Gregorian al 13-lea cu astronomii si matematicienii sai, in special Lilius si Clavius, au introdus un nou tabel revizuit a datelor Lunii Pline Pascale, asa numitul tabel gregorian, care sta la baza calculului datei Duminicii Pascale sarbatorite de bisericile vestice si astazi.

Pastele Ortodox
Bisericile ortodoxe au devenit autonome in anul 1054 a.d. si celebreaza intotdeauna Pastele la date stabilite pe baza calendarului Iulian. In consecinta, datele Pastilor Ortodoxe sunt identice cu cele ale Pastilor sarbatorite de bisericile vestice pana in anul 1582, diferente aparand abia dupa acest an.

In 1582, data de 4 octombrie a calendarului Iulian a fost imediat urmata de data de 15 octombrie a calendarului Gregorian, fiind 'eliminate' cele 10 zile din perioada 5 octombrie - 14 octombrie.

Astfel, pentru a determina data Pastelui Ortodox, este in primul rand necesar sa determinam data Pastelui dupa calendarul Iulian, apoi sa adaugam numarul de zile care au fost ‘eliminate’ prin trecerea la calendarul Gregorian.