Noi traim unii cu altii, dar nu stim ce inseamna sa traiesti in cuplu. Putem trai ani de zile impreuna fara sa aflam acest lucru. Traiesti alaturi de o sotie timp de 12 de ani si poate ca nu ai trait impreuna cu ea nici macar o singura clipa comuna, in care parerea ta sa corespunda in totalitate cu a ei ...
Oamenii traiesc alaturi unii de altii, dar nu se iubesc cum ar putea cu adevarat. Nu iubim decat atunci cand putem obtine anumite beneficii de pe urma iubirii . Cum poti iubi pe cineva daca astepti sa obtii ceva de pe urma lui ? Iubirea a devenit o marfa. Ea nu mai este o tovarasie, o celebrare.
Cel mult, noi ne toleram unii pe altii. Iar atunci cand gandesti in termeniu de toleranta, viata impreuna devine suferinta. Asa se explica de ce spunea Jean-Paul Sartre, ca celalalt inseamna iadul ... Alaturi de el nu faci decat sa suferi, esti dominat. Celalalt iti face probleme, iar tu iti pierzi libertatea si fericirea. Viata in cuplu devine o rutina, ceva ce trebuie tolerat.
Casnicia, ar trebuii sa inseamne celebrarea vietii in cuplu. Ea nu se reduce la un certificat. Nici un oficiu de la primarie nu va poate darui o casnicie, nici un preot nu va poate face acest dar. Casnicia inseamna o revolutie uriasa in planul fiintei, o imensa transformare a modului de viata, care nu se poate petrece decat daca ajungeti sa celebrati statul impreuna, daca celalalt nu mai e pur si simplu celalalt, daca dumneavoastra nu mai sunteti pur si simplu dumneavoastra. Cei doi nu mai sunt doi, intre ei a aparut o punte, au devenit unul, dintr-o anumita perspectiva. Din punct de vedere fizic raman doi, dar in ceea ce priveste fiinta lor interioara, au devenit unul. Poate ca sunt cei doi poli ai existentei, dar existenta lor este una singura.
Foarte rar se intampla sa dai de o casnicie adevarata. Oamenii traiesc impreuna pentru ca nu pot trai singuri. Din pacate casnicia a devenit o forma de exploatare, nu un act de comuniune, de aceea, ea, nu conduce la fericirea ... asteptata !
